Sindromul Sjogren – simptome, cauze și tratament

Sindromul Sjogren - simptome, cauze și tratament

Sindromul Sjogren este o boală autoimună caracterizată printr-o uscăciune generală a organismului, în special a glandelor exocrine (salivare, lacrimale).

Sindromul Sjogren – simptome

Sindromul Sjogren apare ca o uscăciune generală a ochilor și gurii.

Sistemul imunitar, în loc să protejeze corpul, reacționează anormal și atacă celulele și țesuturile sănătoase din organism.

Acest sindrom este mai mult decât cel cunoscut sub numele de sicca, căci poate afecta probleme mult mai mari la nivelul organismului.

Poate afecta sistemul respirator, digestiv, renal, sistemul nervos.

Sindromul Sjogren apare deseori însoțit de alte afecțiuni autoimune precum poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic.

Acest tip de sindrom poartă numele de sindromul Sjogren secundar.

Sindromul Sjogren primar nu este însoțit de alte afecțiuni.

Sindromul poate să apară la orice vârstă, la ambele sexe, dar preponderent este întâlnit la femeile cu vârsta peste 40 de ani.

La femei sunt afectate și glandele ce mențin umiditatea vaginală.

Anumiți pacienți pot acuza inflamația conjunctivitei, senzația de nisip în ochi, blefarită, fotofobie.

Se mai pot resimți simptome precum prezența vâscozităților în unghiul intern al ochilor, pleoape lipite, clipit îngreunat, oboseală.

Sindromul Sjogren – cauze

Printre puținele cauze care se cunosc a se face vinovate de apariția bolii se numără factorii de mediu sau ereditatea.

Specialiștii au observat că acest sindrom se poate transmite de la o generație la alta.

De vină mai pot fi factorii virali – hepatita C, HIV, exces de vitamina A, Alzheimer, anxietate, depresie.

Cum nu este ușor de diagnosticat, medicul va face o serie de analize pentru a afla despre ce este vorba.

Se poate face o biopsie a glandelor salivare ce poate arăta nivelul limfocitelor.

Îți punem la dispoziție un dicționar medical de boli, semne, simptome și metode de tratament, care să te ajute să afli mai multe despre corpul tău și despre modul în care el funcționează

Sindromul Sjogren – metode de tratament

Ca și în cazul altor boli autoimune, nici de această dată nu există un tratament clar care să vindece boala. Doar ameliorează simptomele.

Tratamentul este unul complex, însă pacientul poate controla boala.

La indicațiile medicului specialist se pot lua lacrimi artificiale, saliva artificială.

De ajutor sunt bomboanele care pot stimula secreția salivară.

Se va evita expunerea la substanțe iritante, precum fumul de țigară, vântul puternic, etc.

Pentru ochi se vor face exerciții de relaxare, pauze dese pentru odihnă.

Femeile pot utiliza lubrifianți vaginali la contactele sexuale.

Este necesară extra-hidratarea printr-un consum mai mare de apă și alimente bogate în apă.

Se mai pot folosi umidificatoare de cameră.

Se pot lua, la indicațiile medicului, suplimente de vitamina D, dat fiind faptul că la acești pacienți s-a observat un deficit al acestei vitamine.

De asemenea, în locul suplimentelor se pot consuma alimente bogate în vitamina D precum spanacul, soia, peștele.

Ceaiul verde este indicat, fiind un bun antioxidant, conține polifenoli care minimizează simptomele bolii.

Vitamina E vine în ajutor, uleiul fiind recomandat în tratament.

Poate fi luată din suplimente sau alimentație – migdale, kale, legume verzi.

Guma de mestecat poate ajuta la producerea salivei.

De evitat alimentele picante, sărate sau acide care pot face rău glandelor salivare.

Acestea pot duce la deshidratare, ceea ce conduce la înrăutățirea bolii.

Porțiile de mâncare și frecvența meselor sunt importante. Indicate sunt mai puțin și mai des pentru a încuraja corpul să producă mai multă salivă.

Ca și în cazul gumei de mestecat, porțiile mici de mâncare vor ajuta la creșterea salivei și la producția de suc gastric.

Te confrunți cu probleme la care ți-ar prinde bine sfatul unui medic primar? Spune-ne care este problema ta și specialistul nostru Angelica Nour îți va răspunde.

Sursa foto