Sfinții recoltelor se respectă pentru rod bogat

Sfinții recoltelor

Sfinții recoltelor au grijă de lucrătorii pământului. În luna iunie, în centrul atenției se află viitorul recoltelor. Ca să aibă parte de rod bogat, oamenii păstrează tradiții din străbuni. Cinstesc cum se cuvine anumiți sfinți și respectă ritualuri anume, special concepute pentru sfinții recoltelor.

Cireșar deschide anotimpul călduros. Este luna în care se decide soarta câmpului cultivat, a lanurilor de grâu, a cerealelor. Lipsa ploilor sau, dimpotrivă, prea multă apă, furtunile, grindina distrug într-o clipă munca de luni de zile a țăranilor, lăsându-i fără nimic. În cultura populară, există  sfinții recoltelor care apără culturile, lanurile, recoltele și care, nerespectați la timpul lor, se răzbună, nimicind totul în jur.

Iată de ce, în luna iunie, se regăsesc la loc de cinste în calendarul creștin ortodox Sfinții Onufrie, Eliseu, Vartolomeu, Timofte și Iuda. Li se mai spune Sfinți Mărunți, dar se știe că ei sunt cei care ajută la pârguirea și coacerea la timp și în bune condiții a recoltelor. Dacă nu li se acordă respectul cuvenit, abat asupra lanurilor piatră, vijelii și trăsnete distrugătoare.

Care sunt sfinții recoltelor

-Primul sfânt care-și cere cinstire în ritualurile menite să apere recoltele este Sfântul Bartolomeu sau Vartolomeu. Pe 11 iunie, e sărbătoarea lui. I se mai spune în popor și Vartolomeul grâului. Se spune că acum începe să scadă ziua și se fac primii pași către iarnă. În folclor, acest moment din an se traduce prin „vara se-nvârte spre iarnă”. De la „a învârti” se pare că s-ar trage și numele de Vartolomeu în acest context. De aceea, femeile nu torc și nu lucrează nimic ce presupune învârtirea unor obiecte, pentru că ar risca să aibă parte de vijelii, furtuni, vârtejuri de ape și chiar de probleme de sănătate, cum sunt amețelile. Tot acum, cine se pricepe face farmece de întoarcere a faptelor rele asupra făptașilor. Și se mai spune că în această zi înfloresc teii.

-Data de 12 iunie e știută în popor drept Nunta Șoarecilor. De fapt, creștinii îl cinstesc pe Sfântul Onufrie. În special femeile țin această sărbătoare, ca să aibă parte de belșug, să nu le mănânce șoarecii recoltele și să nu se facă viermi plantele. Este foarte important ca în această zi să se semene hrișca. Nu se taie lemne, nu se face mâncare. În schimb, ar trebui să ne bucurăm dacă plouă, căci asta înseamnă că nu vor veni șoareci tot anul. Pe de altă parte, la fel ca și Vartolomeu, dacă nu e respectat, Onufrie e aducăîor de grindină și de vijelii.

Aliseul grâului coace pâinea

-Pe 14 iunie, e Aliseul grâului. Așa i se spune în folclor zilei Sfântului Eliseu. El are grijă de lanurile de grâu și de sporul lor. De aceea, e bine ca în această zi să se dea de pomană pentru morți și să nu se lucreze decât până la amiază. Altminteri, grindina va distruge recoltele, ielele își vor face mendrele, bobul de grâu va fi sec, va face tăciune, se vor măna viile și se vor îmbolnăvi vitele.

Sfântul Apostol Iuda, ruda sau fratele Domnului, e sărbătorit cu fastul cuvenit, pe 19 iunie. Din bătrâni, se crede că el ar fi susținătorul unuia dintre stâlpii pe care se sprijină lumea și că, atunci când se va roade stâlpul, pământul se va prăbuși. Unele legende spun că Iuda ar fi fost fratele Sfântului Ilie și că se răzbună prin furtuni puternice, trăsnete, tunete și grindină. Ca să nu aibă parte de răzbunarea lui Iuda, oamenii muncesc numai până la amiază, apoi se fac petreceri, clăci, șezători, cu mâncăruri și băuturi pe alese.

Ceapa verde și vinul pelin nu trebuie să lipsească de pe masă. Cine are fântână spală de câteva ori urciorul, carafa sau găleata cu care scoate apă. Se spune că astfel se îngroașă lanțul cu care e legat pământul și nu vor fi cutremure. Nu se sapă în această zi, nu se fac munci grele, se stă mai mult pe lângă casă, se petrece. Altfel, e risc să surpe pământul, să vină potop de ploaie și de grindină, de cutremur, de lovituri grave, de nebunie și chiar de moarte.

Sursa foto: Flickr.com

Loading...