Sfinți, duhovnici și mărturisitori români. În fiecare miercuri, un nou volum la centrele de difuzare a presei

Sfinți, duhovnici și mărturisitori români. În fiecare miercuri, un nou volum la centrele de difuzare a presei

Despre români s-a spus, adesea cu o îndreptățire piezișă, că, bântuiți fiind de o toleranță ecumenică extremă, nu au o vocație mistică profundă. Dar galeria Sfinților și Mucenicilor emblematici, a venerabililor Duhovnici și a marilor Mărturisitori români este mult mai complexă decât s-ar crede, fiind populată cu o mulțime de personaje excepționale, care s-au sacrificat pentru credință și neam, luminând un popor iubitor de Dumnezeu și tradiție creștinească.

Volumul I – Părintele Galeriu – Predicatorul de foc
Constantin Galeriu (21 noiembrie 1918, Răcătău, Bacău -10 august 2003, București) a fost unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române, preot și profesor de teologie. Din 1974, este preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru din București. Din cauza convingerilor sale religioase și umanitare, a fost întemnițat de mai multe ori în anii 1950 și 1952-1953. În vara lui 1989, este atacat la miezul nopții de 8 spre 9 iulie, legat și bătut întreaga noapte. Pretextul ar fi fost – chipurile – banii, dar de fapt se căutau manuscrise recente de-ale părintelui, presupuse „scrieri subversive împotriva guvernului”. Mărturiile din epocă sunt absolut cutremurătoare.

Volumul II – Sava Gotul de la Buzău – Martirul credinței
Sfântul Sava de la Buzău s-a născut în anul 334 în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi), din părinți creștini, și a trăit în zona deluroasă a Subcarpaților de Curbură.
Între anii 369 și 372, în timpul prigoanei creștinilor pornită de Atanaric, rege got, este legat, biciuit și târât prin păduri incendiate. Rănile de pe trupul mucenicului se vindecă însă peste noapte, ceea ce-i înfurie pe prigonitori, care îl răstignesc pe două osii. A doua zi, spre dimineață, este eliberat de către o femeie, dar Sfântul Sava refuză să fugă. Atharid îl silește apoi să mănânce din carnea jertfită idolilor. La împotrivirea mucenicului și la mărturisirea credinței sale în Hristos ca singur Dumnezeu, i se leagă un lemn de gât și este aruncat în Mousaios, găsindu-și sfârșitul astfel, „prin lemn și apă”, la vârsta de 38 de ani.

Volumul III – Mari duhovnici români: de la Părintele Stăniloae la Ieromonahul Iustin Marchiș
Protosinghelul Nicodim Măndiță (1889-1975), Părintele Dumitru Stăniloae (1903–1993), Părintele Arsenie Boca (1910-1989), Arhimandritul Cleopa Ilie (1912-1998), Părintele Adrian Făgețeanu (1912-2011), Părintele Sofian Boghiu (1912-2002), Părintele Ilarion Argatu (1913-1999), Părintele Arsenie Papacioc (1914-2011), Părintele Mina Dobzeu (1921), Părintele Teofil Părăian (1929-2009) sau Ieromonahul Iustin Marchiș (1951), alături de alți cuvioși Părinți ai Bisericii Ortodoxe Române, au știut să deschidă sufletele oamenilor, să le asculte frământările și să le aducă liniștea în lumina credinței.

Volumul IV – Nicolae Steinhardt, marea convertire
Nicolae Aurelian Steinhardt (29 iulie 1912 – 30 martie 1989) a fost un critic literar, eseist, jurist și publicist român, originar din Pantelimon, județul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de Fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituțional. La 31 decembrie 1959, este anchetat la Securitate și, pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat la 12 ani de muncă silnică, 7 ani degradare civică și confiscarea totală a averii personale, sub acuzația de „infracțiune de uneltire contra ordinii sociale”.

Volumul V – Nicodim de la Tismana
Sfântul Nicodim de la Tismana (1320, Prilep – 26 decembrie 1406, Tismana) a fost un arhimandrit, întemeietorul Mânăstirilor Vodița și Tismana din Oltenia și Vișina pe Valea Jiului. Pentru tot ce a făcut pentru ortodoxism și neamul românesc este considerat ocrotitorul Olteniei. Nicodim și-a primit numele de monah la Mânăstirea Hilandar de la Muntele Athos, unde a ajuns în fruntea obștei. A făcut parte din delegația care în anul 1375 a mediat la Constantinopol ridicarea anatemei asupra Patriarhiei sârbești, misiune îndeplinită cu un succes așa de mare, că a fost numit arhimandrit de către Patriarhul Filotei.

Volumul VI – Sfântul Mucenic Ioan Valahul sau Curățenia mărturisitoare
Acest sfânt mucenic din Țara Românească s-a născut la anul Domnului 1644, în vremea stăpânirii lui Matei Basarab. Apoi, venind la domnie Mihail Radu (zis Mihnea al III-lea), care, nemaiputând prididi cu plata birurilor grele cerute de turci, s-a răzvrătit împotriva acestora. Dar Sultanul Mahomed al IV-lea a trimis atunci oaste mare de turci și de tătari, care au biruit pe Mihnea și au făcut prăpăd și pustiire, iar la ieșirea din țară au luat cu ei și o mare mulțime de robi, trecându-i peste Dunăre.

Volumul VII – Monseniorul Ghika, un aristocrat în Gulagul Valah
Vladimir Ghika (25 decembrie 1873, Istanbul – 16 mai 1954, Jilava, București) a fost un prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român (biritual: latin și bizantin), nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghica, diplomat, ministru de externe si al apărării al României.
În 1902, după un misterios discernământ, pentru a fi „și mai ortodox” face profesiunea de credință catolică.

Volumul VIII – Sfântul Ierarh Dosoftei
Sfântul Ierarh Dosoftei (1624-1693) a fost un călugăr cărturar, mitropolit al Moldovei (1671-1674; 1675-1686) și mărturisitor pentru credința ortodoxă. Tânărul Dimitrie Barilă a învățat carte de la cei mai renumiți dascăli din Moldova și de la Liov. A studiat cu multă râvnă Sfintele Scripturi și învățăturile Părinților Bisericii și a deprins cu mult drag meșteșugul tâlcuirii textelor sfinte în limba română, pentru că învățase a vorbi și a scrie în alte limbi ca să transmită tezaurul sfintei Ortodoxii: greacă, latină, slavonă bisericească, polonă și ucraineană.

Volumul IX – Sfinții Mucenici de la Niculițel
Biserica Ortodoxă cinstește pe Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel. Ei sunt cuprinşi în numărul celor 36 de Mucenici care au pătimit pentru Hristos pe pământul românesc, în străvechea cetate Noviodunum (Isaccea), din Dobrogea, pe la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul celui de al IV-lea.

Volumul X – Cuviosul Daniil Sihastrul
Daniil Sihastrul (începutul secolului al XV-lea, lângă Rădăuți – 1496, Voroneț) a fost un pustnic ortodox român, duhovnic renumit, egumen al Mănăstirii Voroneț. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în ședința din 20-21 iunie 1992 a Sfântului Sinod, cu numele de „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”.
Contemporan cu Ștefan cel Mare, s-a născut într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, primind la botez numele Dumitru. La vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David. Simțind nevoia de mai multă liniște, a primit apoi numele de schimnic Daniil și s-a retras într-o zonă împădurită și greu accesibilă de pe valea pârâului Vițău în apropierea actualei localități Putna. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reușeni, pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457.

Volumul XI – Moaște și locuri de pelerinaj în România și în țările din jur
Una dintre dovezile calităţii de Sfânt este neputrezirea corpului după înmormântare. Dintre sfinţii care alcătuiesc calendarul Bisericii Ortodoxe sunt puţini cei care au fost dăruiţi de Dumnezeu cu această calitate. Moaştele acestora, adică ramăşiţele pământeşti neputrezite, se găsesc în diferite regiuni şi ţări creştine, constituind pentru credincioşi locuri de pelerinaje şi de închinare. Pământul binecuvântat al ţării noastre, pe care creştinismul a fost răspândit şi a rodit de timpuriu, este unul dintre cele mai bogate în moaşte de sfinţi localnici sau de origine străină, care au găsit aici adăpostire şi odihnă.

Volumul XII – Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
Sfântul mare mucenic Ioan cel Nou s-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini greci. Localitatea sa de baștină este Trapezunt (oraș-port la Marea Neagră, întemeiat de coloniștii greci), unde se îndeletnicea cu negoțul. Călătoriile sale erau cu precădere pe malurile Mării Negre în scopul înfăptuirii negoțului dar unde își marturisea și credința în Iisus Hristos și pe care o propovăduia și celor din jurul său.

Volumul XIII – Ștefan cel Mare și Sfânt
Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare pentru sfinţenia faptelor sale. „Atletul creştinătăţii”, aşa cum l-a numit Papa Sixt al VI-lea, a luptat pentru apărarea dreptei credinţe, menire pe care a considerat-o sfântă şi pentru care şi-ar fi dat oricând viaţa, aşa cum arăta în scrisoarea pe care o adresa în 25 ianuarie 1475 tuturor principilor creştini ai Europei, după biruinţa dobândită împotriva turcilor, la Podu-Înalt, lângă Vaslui.

Volumul XIV – Cuvioasa Parascheva
Cuvioasa Parascheva este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română, ocrotitoarea Moldovei. S-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, Tracia, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși.
Volumul XV – Sfinții Martiri Brâncoveni
Constantin Brâncoveanu (1654 – 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria Principatelor Române. Nepot de soră al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăți imobile, bunuri mobile și sume de bani depuse în străinătate. În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural ce-i poartă numele.

Volumul XVI – Sfântul Dimitrie cel Nou (Basarabov) – Ocrotitorul Bucureștilor
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este sfântul ocrotitor al Bucureștilor. S-a născut în secolul al XIII-lea în satul Basarabovo din Bulgaria într-o familie de vlahi sud-dunăreni. Se crede că inițial a fost păstor, pentru ca mai târziu să îmbrace haina monahală la o mânăstire situată nu departe de satul natal. Moaștele Sfântului au fost depuse la biserica din Dealul Mitropoliei din București în secolul al XVIII-lea.
Spre sfârșitul Primului Război Mondial, când Capitala Regatului României era la cheremul trupelor străine, armata noastră fiind retrasă, dimpreună cu conducătorii statului, pe linia frontului din Moldova, Sfântul a fost furat!

Volumul XVII – Sfânta Teodora de la Sihla („Frumoasa din pădure”) și alte mucenițe românce
Sfânta Cuvioasă Teodora s-a născut în vremea lui Vasile Lupu și a mitropolitului cărturar Varlaam, fiind fiica armașului cetății Neamț Ștefan Joldea – boier cu rang înalt. A fost căsătorită contra voinței sale. Nevând copii, soții hotărăsc împreună să se călugărească, el retrăgându-se la Mânăstirea Poiana Mărului și ea – la vârsta de aproape 30 de ani – la Vărzărești.

Volumul XVIII – Antim Ivireanul – Ctitorul și martirul
Antim Ivireanul (circa 1640, Iviria — 1716, asasinat în Rumelia) a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și mitropolit român de origine georgiană. Mitropolit de București, autor al unor celebre Didahii, ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în București, în secolul XVIII.

Volumul XIX – Martirii și sfinții închisorilor
În anii comunismului, preoţi, călugări sau pur şi simplu oameni credincioşi au suferit în temniţele comuniste. Au îndurat foamete, boli şi bătăi. Pentru că nu au renunţat la credinţă, reuşind chiar să mobilizeze spiritual şi pe ceilalţi deţinuţi, o parte a acestor martiri creştini din anii comunismului au primit supranumele de „Sfinţii închisorilor“.

Volumul XX – Gheorghe Calciu Dumitreasa – Modelul iubirii supreme
Un caz aparte al închisorilor comuniste a fost Gheorghe Calciu, cunoscut mai târziu sub numele de Părintele Calciu Dumitreasa, un deţinut politic care a îndurat fenomenul de „reeducare” de la Închisoarea Piteşti. La începuturi, Gheorghe Calciu, născut în 1925 la Mahmudia, în judeţul Tulcea, a fost un simpatizant legionar. De altfel, în 1942, deja intrase în atenţia autorităţilor şi a fost arestat pentru activitate legionară. Urmează cursurile Facultăţii de Medicină şi continuă activitatea ca simpatizant al mişcării legionare în ilegalitate.

Volumul XXI – Sfântul Andrei, Ocrotitorul României
Andrei a fost un apostol al lui Isus din Nazaret, frate cu Simon Petru. Evanghelia după Ioan menționează că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus. Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Simon Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca fiind „cel dintâi chemat”.

Volumul XXII – Sfânta Filofteia, fecioara preamilostivă și neîntinată
Sfânta Muceniță Filofteia a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. S-a născut la începutul secolului al XIII-lea lângă Târnovo, capitala Țaratului Româno-Bulgar. Este crescută în dreapta credință și evlavie de mama sa, care moare când Filofteia era încă mică. Copila postea, asculta Scripturile, învăța să-și păzească neîntinată fecioria, iar mai presus de toate era foarte milostivă.

Volumul XXIII – Sfinții români mai puțin cunoscuți. „Crinul însângerat” Veronica Antal
Românca Veronica Antal va fi beatificată de Biserica Catolică, după ce Papa Francisc a autorizat pe 26 ianuarie 2018, publicarea decretului prin care biserica recunoaşte în mod public martiriul său. În acest fel, Veronica Antal devine prima femeie din România pe care Biserica Catolică o declară Fericită. Un „Fericit” şi un „Sfânt” sunt egali din punct de vedere spiritual, diferă doar prin cultul care li se aduce. Astfel, un sfânt este cinstit de întreaga Biserică, pe când un fericit doar de comunitatea sau ţara din care face parte.

Volumul XXIV – Richard Wurmbrand „cu Dumnezeu în subteranele comuniste”
Richard Wurmbrand (24 martie 1909, București – 17 februarie 2001, Torrance, California) a fost un predicator creștin luteran. Născut la București, într-o familie de evrei, Wurmbrand a fost atras de comunism în perioada tinereții, urmând cursurile unei școli politice la Moscova, între 1927 și 1929, apoi a abandonat orientarea comunistă, s-a convertit la creștinism, pentru ca mai târziu să petreacă peste 14 ani în închisorile comuniste pentru activitățile sale creștine care au atras adversitatea autorităților vremii. Atît în închisoare, cît și după eliberare, Wurmbrand a ținut predici, luptînd, totodată, pentru drepturile creștinilor persecutați.

Volumul XXV – Sfinții străromâni și români trecuți în calendar
În calendarul Bisericii Ortodoxe Române sunt trecuți o sumedenie de Sfinţi străromâni şi români, între care Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti, Sfântul Ierarh Bretanion, Episcopul Tomisului, Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului, Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest, Sava Brancovici şi Simion Ştefan, Mitropoliţii Transilvaniei, Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, Sfântul Ierarh Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului, Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ, Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia, Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, Sfinţii Cuvioşi Onufrie de la Vorona şi Chiriac de la Tazlău, Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu, Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului.
Viețile și faptele acestor cuvioși propovăduitori ai credinței ca tot atâtea pilde ale Căii Luminate de Cuvântul Domnului.

Loading...