Sfântul Nectarie aduce vindecarea cancerului și ne ușurează viața

Sfântul Nectarie moaște

Sfântul Nectarie este cel mai nou sfânt canonizat de către Biserica Greciei. Deși a trăit cu numai un secol în urmă, Sfântul Nectarie și-a lăsat puternic amprenta asupra lumii creștine, prin minunile săvârșite. De aceea a și devenit ocrotitorul bolnavilor de cancer și este pomenit pe 9 noiembrie.

Insula Eghina (Aegina), de pe teriotoriul Greciei, deține una dintre comorile arhitecturale ale lumii ortodoxe. este vorba despre Catedrala pentru Sfântul Nectarie. Biserica din Eghina este una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe. Este situată într-un decor pitoresc. Și a căpătat renume la nivel mondial, fiind vizitată de mii de turiști anual. Numai că nu doar frumusețea bisericii face ca oamenii să-și îndrepte pașii către acel colț de rai. Mai degrabă rămășițele pământești, făcătoare de minuni, ale ctitorului ei, Sfântul Nectarie.

A căpătat har prin credință

La 1 octombrie 1846, la Silivri, în Tracia, pe teritoriul Turciei, la malul Mării Marmara, a venit pe lume micuțul Anastasie, al șaptelea copil într-o familie săracă. La vârsta de 14 ani, a fost nevoit să plece la Constantinopol, să muncească. Și să învețe carte. După munca istovitoare, Biserica era singura lui alinare. Remarcat de către dascălii de la Școala Metocului Sfântului Mormânt, a fost angajat ca pedagog. Apoi, la 20 de ani, a plecat pe Insula Chios, pentru a preda ca învățător.

Dar credința l-a făcut să se călugărească acolo. Sub numele de Lazăr, 10 ani mai târziu, la celebra mânăstire Nea Moni. După un an, a devenit diacon, și-a completat studiile la Atena, la Facultatea de Teologie și, după absolvirea studiilor, în 1885, a plecat în Egipt, pentru a fi hirotonit preot la biserica Sfântul Nicolae din Cairo. A tipărit mai multe cărți despre dreapta credință, a trecut prin toate treptele ierarhice și, la 15 ianuarie 1889, a fost numit Mitropolit de Pentapolis. Dar, în anul următor, după anumite neînțelegeri, a fost trimis în Grecia.

După o perioadă de umilință și ignoranță, a ajuns directorul Seminarului Teologic Ortodox Rizareion. A stat în funcție 15 ani, apoi a renunțat, considerându-și misiunea îndeplinită. În 1904, la cererea unui grup de maici, a fondat Mânăstirea „Sfânta Treime”, de pe Insula Eghina, care astăzi îi poartă numele. Pe 8 noiembrie 1920, a trecut la cele veșnice, răpus de cancerul de prostată, care l-a chinuit mai bine de un an. Dar, o întâmplare fericită a făcut ca trupul său să fie descoperit intact, izvorând mir parfumat. Iar în 1961, a fost canonizat, fiind serbat pe 9 noiembrie.

Sfântul Nectarie vindecă și azi

Da, și azi tămăduiește! Veche de aproape 450 de ani, Mânăstirea Radu-Vodă, din București, adăpostește într-o raclă sfântă părticele din moaștele Sfântului Nectarie Taumaturgul, care i-a și devenit protector lăcașului, în 2002. Atât pe Insula Eghina, cât și la București, minunile săvârșite la moaștele Sfântului Nectare au făcut înconjurul lumii.

Despre vindecările de cancer și alte boli grave s-au scris chiar și cărți. Se spune că e suficient să te ungi cu ulei de la candela care arde la mormântul Sfântului și bolile dispar ca prin farmec. Acatistul Sfântului Nectarie aduce alinare în suflet și vindecare grabnică celor ce se roagă cu credință.

La ridicarea Catedralei din Eghina, a participat, cu propriile brațe, însuși Sfântul Nectarie, pe atunci mitropolit. Biserica a fost construită din fondurile personale ale Sfântului, între 1904-1910.

Sursa foto: arhiva Libertatea pentru femei

Gasiti  la centrele de difuzare a presei cartea „Pe mine m-a operat Sf. Nectarie”, la 11,99 lei .O carte recomandată de Libertatea

Minunea pe care SfântuI Ierarh Nectarie a săvârșit-o cu micuțul Ioan Casian Fărcaș este una autentică. Ea depășește cu mult categoria întâmplărilor vieții în care putem descifra ajutorul dumnezeiesc incontestabil, dar, totuși, comun, cotidian. Din ea putem extrage mai multe învățături despre legile care guvernează viața duhovnicească, concluzii foarte utile pentru mântuirea fiecăruia dintre noi: Bunul Dumnezeu ne trimite încercările pentru a ne descoperi limitele omenești și a înțelege, prin propria experiență, că fără de El nu vom reuși nimic; Domnul ascultă și răspunde rugăciunilor pe care le înalță credincioșii, cei care se adună și nădăjduiesc în numele Lui. O a treia concluzie ne umple inima de nădejde: în ciuda aparențelor dezolante, Dumnezeu rămâne veșnic-viu în viețile noastre, întinzându-ne mâna sa izbăvitoare chiar în clipa în care alunecăm cu întreaga ființă spre adâncul prăpastiei, al eșecului existențial.

 

 

Loading...