Sfântul Gheorghe de la Cernica se numără printre făcătorii de minuni

Sfântul Gheorghe de la Cernica

Sfântul Gheorghe de la Cernica este român și viața sa neprihănită l-a adus în rândul sfinților. Biserica îl pomenește, an de an, pe 3 decembrie.

De loc din Săliștea Sibiului, Sfântul Gheorghe de la Cernica s-a născut în 1730. La doar 19 ani a intrat în slujba mitropolitului grec Roșca, aflat la București. La vremea aceea, în teritoriul transilvănean credincioșii ortodocși erau persecutați. Și, mai cu seamă, lăcașurile călugărești. Cu ajutorul mitropolitului Roșca, Sfântul Gheorghe de la Cernica a ajuns la Muntele Athos, pentru a viețui la Mănăstirea Vatoped. A devenit diacon. Apoi, după moartea mitropolitului, a intrat în ucenicie la starețul schitului Sfântul Ilie. În 1754, a fost hirotonit preot.

Sfântul Gheorghe de la Cernica și-a dedicat viața călugăriei

În 1763, împreună cu ceilalți călugări ucenici ai Părintelui Paisie, a venit în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna. În calitate de ieromonah, duhovnic și econom al obștii, a rămas vreme de 12 ani. Goniți de ocupația austriacă, 200 de călugări s-au mutat la Mănăstirea Secu, în 1775. În 1781, gândindu-se să revină la Muntele Athos, a ajuns la București. Aici i s-a propus, de către mitropolitul de atunci al Țării Românești, Grigorie al II-lea, să ia în grijă schitul Cernica, aflat în paragină de zeci de ani.

După multe insistențe, a acceptat să rânduiască mănăstirea cu viață de obște, după tipicul de la Muntele Athos și din Moldova. În numai 5 ani, a adunat lângă el peste 100 de ucenici. La vârsta de 55 ani, s-a îmbolnăvit grav și, crezând că nu mai are zile, a scris un testament, un fel de regulament al obștii, cu porunci precise, document rămas peste veacuri cu mare valoare duhovnicească. Dar a mai avut de trăit. În acest răstimp, a primit în grijă și Mănăstirea Căldărușani, cârmuindu-le pe amândouă până la moartea sa, în 1806, la 3 decembrie. În urma sa, au rămas tradiții monahale precum spovedania deasă, împărtășania, ascultarea, rugăciunea necontenită sau pravila celor 7 laude zilnice.

Rugăciunile ajută

Trecerea în neființă a Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica a fost îndelung deplânsă. A fost înhumat în fața bisericii Sfântului Lazăr de la Mănăstirea Cernica, loc de veci în care a fost înmormântat mai târziu și mitropolitul Nifon. În 2005, a fost hotărâtă trecerea Cuviosului Stareț Gheorghe, Arhimandrit de la Cernica și Căldărușani, în rândul sfinților, în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe, condus atunci de Prea Fericitul Patriarh Teoctist. Pelerinii merg să se roage la mormântul sfântului, în ziua de pomenire, crezând că rugile lor sunt ascultate și împlinite.

Sursa foto: basilica.ro

Loading...