Sfântul Gheorghe apără natura

Sfântul Gheorghe apără natura

Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, din 23 aprilie, e un moment de răscruce, plin de ritualuri străvechi dedicate renașterii naturii.

Echinocțiul de primăvară e prilej de sărbătoare. Oamenii celebrează cu mult fast acest moment care coincide cu data la care Biserica îl pomenește pe cel ce ține cheile cerului și eliberează soarele, ca să vină vara. Este vorba despre Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sau Sângiorzul, așa cum e știut în popor. I se mai spune purtător de biruință, iar icoanele îl înfățișează pe un cal alb, simbol al purității, al luminii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. Se spune că acum începe vara pastorală și ține până la Sânmedru, pe 26 octombrie, ziua Sfântului Dumitru. Sfântul Gheorghe e protectorul armatei, al măcelarilor, agricultorilor, călăreţilor, fermierilor şi al bolnavilor de lepră. Părți sin sfintele sale moaște se găsesc și la Biserica Sfânta Treime din Şcheii Braşovului.

Noaptea Sfântului Gheorghe e plină de magie

Obiceiurile străvechi sunt respectate cu sfințenie. Așa se face că, potrivit tradiției, pregătirile pentru această sărbătoare importantă încep din ajun. Iar primele care beneficiază sunt vitele, căci e Sângiorzul vacilor. Acum primesc mâncare pe săturate, pasc în voie, sunt împodobite și îngrijite, ca să fie ferite de boli. Legenda spune că, în această noapte, la fiecare hotar ori răscruce se adună câte 12 vrăjitoare și strigoaice și se bat între ele. Învingătoarele se aleg cu ploaia binefăcătoare pentru recolte. Oamenii cred că cine stă treaz aude strigoaicele cântând. După lăsarea serii, bărbații nu au voie să iasă din casă cu capul descoperit, ca să nu cadă pradă farmecelor. E o noapte în care se face mult zgomot și se aprinde „focul viu', pentru a alunga toate relele. Pe 23 aprilie, după slujbă, credincioșii primesc de la biserici, în funcție de zonă, flori de liliac, crenguțe de leuștean sau ramuri de salcie, verzi sau înmugurite. Acestea au rolul de a aduce sănătate și de a-i proteja pe oameni. Există și obiceiul ca cei ce vin în vizită să împodobească porțile sau ușile gazdelor cu ramuri de salcie, căci ele au puteri magice şi apără de boli şi de pagubă.

Ca să-ți fie bine…

…urzică-te puțin de Sângiorz. Vei avea parte de sănătate tot anul și dacă te plimbi desculță, în zorii zilei, prin iarba înrourată, înainte de răsăritul soarelui. Forță și stare de bine aduce și scăldatul în ape curgătoare. Nu da nimic cu împrumut, ca să nu fii păgubită tot anul! Cine poate să adune rouă din lanul de grâu va atrage dragostea mereu. Iar fetele care vor să fie iubite și frumoase trebuie să semene busuioc, după ce au ținut înainte semințele în gură. O potcoavă veche sau un fier pus sub prag țin farmecele la distanță.

Sursa foto: wikipedia.org