Sfântul Andrei este ocrotitorul României și ne apără de rele

Sfântul Andrei

Sfântul Andrei este ocrotitorul României și a trăit pe aceste meleaguri. Creștinii îl prăznuiesc la 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.

Sfântul Andrei este și primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creștinătorul poporului român.

Întreaga lume creștină e în sărbătoare, pe 30 noiembrie. Este celebrat cel dintâi chemat între Apostoli, ucenic al lui Ioan Botezătorul, Sfântul Andrei, acela care l-a urmat pe Iisus întreaga sa viață.

A propovăduit cuvântul Domnului, a asistat la Patimile Sale, L-a jelit la moartea Lui și s-a bucurat, întărindu-și credința, la Învierea Sa.

După Pogorârea Duhului Sfânt, a ajuns în ținutul Dobrogei de azi, unde a viețuit în peșterea care-i poartă numele, loc de pelerinaj, în apropierea localității Matei Corvin, unde se află și o părticică din sfintele sale moaște. O altă parte din moaște se găsesc la Catedrala Episopală din Galați.

 

Sfântul Andrei – Apostolul veghează lumea creștină

Întreaga lume creștină e în sărbătoare, pe data de 30 noiembrie. Este celebrat cel dintâi chemat între Apostoli, ucenic al lui Ioan Botezătorul, Sfântul Andrei, acela care l-a urmat pe Iisus întreaga sa viață.

Acest fapt este autentificat şi de Sinaxarul Bisericii din Constantinopol, din secolul al X-lea, care ne spune că sfântul a propovăduit Evanghelia în „toată regiunea Bitiniei şi Pontului, provinciile romane Thracia şi Scitia, apoi a mers la Sevastopolis cea mare (în Crimeea)'.

Dintre toate mărturiile legate de prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile noastre, cea mai valoroasă este socotită a lui Eusebiu de Cezareea. Mai mult, afirmaţia sa este bazată pe o tradiţie veche, întărită şi de mărturia lui Ipolit al Romei, contemporan cu Origen, care spune că Sfântul Andrei „a vestit (Cuvântul Evangheliei) sciţilor şi tracilor. El a fost răstignit la Patras în Achaia, fiind legat în picioare de un măslin, şi este înmormântat acolo'.

Aceste date ale istoriei mărturisesc adevărul că cel care a adus Creştinismul în părţile noastre este Sfântul Andrei. De aceea, în anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României.

Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare națională bisericească, urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001. Prin Lege adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată „zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează'. Astfel, pentru toţi românii, ziua Sfântului Apostol Andrei este prilej de bucurie şi sărbătoare.

Aghiografia greacă ne relatează că Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galileii, localitate pe malul Mării Galileii. A fost fiul lui Iona şi frate al lui Simon Petru, ocupându-se cu pescuitul împreună cu aceş­tia, cu Iacov şi cu Ioan.

Căutând cele duhovniceşti, a urmat o viaţă feciorească, ajungând ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, de la care a primit mărturie ­despre Iisus că Acesta este Mielul lui Dumnezeu. Andrei a fost cel dintâi care a primit chemarea lui Hristos, luându-l împreună cu el pe fratele său Petru.

După tăierea capului ­Înaintemergătorului, s-au întors la cele ale pescuitului, de la care i-a chemat Hristos pentru a deveni ucenicii Lui, iar ei L-au urmat, lăsând deoparte ­familia şi toate ale lumii.

Sfântul Andrei avea un loc aparte între ucenici, lucru ce se observă din episodul când unii elini au cerut să-L vadă pe Hristos și s-au adresat lui Filip. Acesta, la rândul lui, a apelat la Andrei, care i-a şi dus la Hristos.

După Cincizecime, Andrei cel Întâi chemat a predicat Evanghelia în Bitinia, în regiunea Mării Negre, în Propontida şi în Bizanţ, în Sciţia Mică (Dobrogea de astăzi), dar şi în Sciţia Mare (ţărmul de nord al Mării Negre), Tracia, Macedonia, Thessalia, Peloponez, ajungând până în Patra (Peloponez), în sudul Greciei.

În Patra a predicat Evanghelia, săvârşind o mulţime de minuni: vindecarea Maximillei, soţia prefectului roman Egeátis, precum şi a slujitorului credincios al fratelui lui Egeátis, Stratocle, și s-a făcut pricină cre­dinţei acelora întru Hristos. Egeátis, însă, l-a întemniţat pe Apostol, condamnându-l la moarte pe cruce.

În închisoare, Sfântul Andrei l-a hirotonit pe cel dintâi Episcop al Patrei, Stratocle. Locuitorii Patrei s-au răsculat şi au cerut eliberarea Sfântului Andrei, dar acesta le-a explicat că pentru el moartea este o bucurie, deoarece astfel se va afla mai aproape de Dumnezeu. Chiar şi Egeátis, temându-se, a suspendat condamnarea, dar Apostolul a refuzat.

După aghiografii din spaţiul elin, în anul 62, în vârstă de 80 de ani, în locul în care se găseşte astăzi sfânta biserică ce-i poartă numele, Sfântul Andrei a fost răstignit, după cum mărturiseşte tradiţia, cu capul în jos. Ultimele sale sfaturi către creştini au fost de a rămâne tari în credinţă: i-a iertat pe cei ce-l răstigneau, i-a binecuvântat pe toţi şi şi-a dat sfântul său suflet în mâinile lui Dumnezeu.

Anul muceniciei Sfântului Andrei oscilează, în datarea istoricilor, între domnia lui Nero (54-68) şi cea a lui Domiţian (81-96). Cel mai des se vorbeşte de perioada persecuţiei împotriva creştinilor a împăratului Nero, 64-68.

Locuitorii Patrei l-au înmormântat în locul martiriului, acolo unde mai târziu s-a ridicat o biserică deasupra mormântului sfântului. Apostolul Andrei este singurul dintre cei 12 ucenici care nu doar că a predicat, dar a şi suferit martiriu în Grecia.

O parte din moaştele celui dintâi chemat au fost duse la Constantinopol, în anul 357, de către Sfântul Artemie, generalul Marelui Constantin. Cinci secole mai târziu, cronicarii consemnează faptul că împăratul Vasile I Macedonul (867-886) s-a închinat la moaştele Sfântului Apostol Andrei în Patra.

Cardinalul Petru de Capua va duce moaştele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul Cruciadei a IV-a. În 1462, din pricina pericolului turcesc, Sfântul Cap a fost dus de Despotul Moreei, Toma Paleologul, la Roma, fiind dat Papei Pius al II-lea. În noiembrie 1847, prinţul rus Andrei Muraviev a dăruit oraşului Patra un deget al Sfântului Andrei, pe care-l primise la rândul lui de la Calinic, fostul Episcop de Moschonisíon, care pe atunci era monah în Sfântul Munte.

În septembrie 1964, Sfântul Cap al Apostolului Andrei s-a reîntors în Patra, iar în ianuarie 1980 s-au adăugat şi rămăşiţele crucii pe care a fost răstignit. Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat și Ocrotitorul României, a fost adus pentru prima dată în țara noastră la Iași, în 1996, în data de 13 octombrie, şi în anul 2011, la 24 octombrie, prin grija Preafericitului Părinte Daniel, prima dată în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, iar a doua oară ca Patriarh al României.

În zilele noastre este cinstit îndeosebi de noi, românii, de Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, de către Bisericile Ortodoxe din Grecia, Rusia şi Ucraina, iar în tradiția occidentală este considerat patron și ocrotitor al Scoției (țară al cărei steag reprezintă crucea Sfântului Andrei), țara unde au ajuns părţi din sfintele sale moaște în secolul al VIII-lea.

Sfântul Andrei cheamă mereu întreaga umanitate să descopere bucuria curată și sfântă, exprimată de el prin cuvintele: „Am găsit pe Mesia!'

Astăzi, această veste bună pe care ne-a adus-o Sfântul Apostol Andrei ne îndeamnă pe toţi să zidim în inimile noastre piatra cea din capul unghiului care este cuvântul Domnului nostru Iisus Hristos, pentru a dobândi mântuirea sufletelor noastre.

Aproape 700.000 de români care poartă numele de Andrei, Andreea și derivate ale acestora își sărbătoresc vineri, 30 noiembrie, ziua de nume.

 

Sfântul Andrei  – Tradiții și obiceiuri

Parcă nicio altă noapte din an nu e mai încărcată de ritualuri, simboluri și magie ca cea din ajunul sărbătorii Sfântului Andrei. Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre momentele în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică.

„Andreiu’ cap de iarnă”, cum îi spun bucovinenii, permite astfel interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească.

Iată câteva tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei:

  1. Credincioșii merg în pelerinaj la Peștera Sfântului Andrei, unde se află o icoană făctoare de minuni și o părticică din degetul Apostolului.
  2. Se crede că în această noapte „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”. Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca să alunge duhurile rele la oameni și animale.
  3. În noaptea de Sfântul Andrei se desfășoară, astfel, cea mai importantă „acțiune”: păzitul usturoiului. Fete și flăcăi veghează și petrec, tocmai pentru ca usturoiul să capete calitățile necesare pentru a-i proteja împotriva primejdiilor.
  4. De asemenea, usturoiul purtat la brâu va servi drept remediu terapeutic și va aduce pețitori.
  5. Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și a câmpurilor, se aduc în casă crenguțe de vișin, care, dacă vor înflori până la Crăciun, este semn de belșug.
  6. Un alt obicei este de a pune grâu într-o oală de pământ, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar și a casei gospodarului în noul an.
  7. Tradiția mai spune că fetele, în ajunul Sfântului Andrei, încearcă să-și afle viitorul. Astfel, ele aruncă în apă plumb sau cositor topit, care întărindu-se prefigurează chipul viitorului soț.
  8. Tot pentru a-și vedea ursitul, fetele stau peste noapte în fața unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia.
  9. Unii bătrâni observă cerul în noaptea de Sfântul Andrei și prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dar și dacă va fi pace sau război.
  10. În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci.
  11. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.
  12. Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.
  13. Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.
  14. Cei necăsătoriți fac farmece pentru aflarea sau atragerea ursitei, iar femeile încearcă să atragă norocul și bunăstarea în casele lor.
  15. Pentru ca răul să nu se prindă de noi, nu avem voie să măturăm, să aruncăm gunoiul din casă, să ne pieptănăm și să dăm cu împrumut.
  16. Se spune că în această noapte animalele prind grai. Ferește-te să le auzi, căci prevestesc moartea!

 

Sfântul Andrei – Lucruri și curiozități pe care nu le știai despre acest sfânt

În România se află peştera Sfântului Andrei, aceasta fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul țării noastre, și considerată Bethleemul creştinismului românesc. Peștera Sf. Andrei se află într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani.

Potrivit datelor MAI, 453.849 de bărbați au numele de Andrei, iar 405.585 de femei se numesc Andreea.

Moaștele Sf. Andrei au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996.

Sfântul Andrei este considerat cel care a adus creștinismul pe meleagurile noastre, predicând creștinismul în Dobrogea (pe atunci Scythia Minor) acuma mai bine de 2000 de ani. Astăzi, în proximitatea localității Ion Corvin din Constanța se află mănăstirea dobrogeană „Peștera Sfântului Andrei', loc în care se presupune că a trăit și predicat Sfântul Apostol Andrei.

Sfântul Andrei s-a născut în anul VI înaintea erei noastre, în orașul Bethsaida din Galileea, pe ţărmul lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, și a fost fratele Sfântului Apostol Petru.

A fost de meserie pescar pe Marea Galilee, iar marinarii și pescarii îl considerau protectorul lor.

Sfântul Andrei este supranumit și cap-de-iarnă, din 30 noiembrie începând oficial sezonul iernii.

Sfântul Andrei nu este doar ocrotitorul României, ci patronează și alte unsprezece state și regiuni – Scoția (steagul scoțian reprezintă crucea în formă de X a Sfântului Andrei), Barbados, Georgia, Ucraina, Rusia, Polonia, Sicilia, Grecia, Cipru, Tenerife și Malta.

Este cunoscut pentru propovăduirea Evangheliei și a creștinătății. A murit în orașul peloponesian Patras ca martir în ziua de 20 noiembrie a anului 60 e.n., răstignit pe o cruce în formă de X. Se spune că moartea lui a stârnit o furtună puternică din senin, care i-a orbit pe toţi cei ce asistau la răstignire.

Se spune că ar fi fost primul discipol al lui Iisus, „Cel dintâi chemat', și printre primii patru dintre apostolii preferați, alături de Petru, Ioan și Iacob.

Originea numelui său vine din greaca veche, Ἀνδρέας, Andreas – care înseamnă bărbătesc, curajos.

Există cel puțin 7 tradiții și vrăji speciale de Sfântul Andrei pentru ghicirea ursitului la fetele nemăritate:

  1. Vrăji de ursitoare – se face un colac din aluat făcut simplu, în mijlocul căruia se pune un cățel de usturoi. După o săptămână de dospit la loc călduros, dacă usturoiul încolțește înseamnă că fata va avea noroc la măritiș.
  2. Imaginea ursitului în apă: Fetele nemăritate merg la fântână cu o lumânare pe care o coboară aprinsă până la nivelul apei. Prin mijlocirea Sfântului Andrei pe care îl invocă special în acest scop, își vor vedea ursitul in imaginea care se formează la suprafața apei.
  3. Număratul parilor: Tot pentru a afla viitorul tinerele obișnuiau să meargă la gard seara și puneau mâna pe unul din pari. De la acesta numărau încă nouă pari și pe al nouălea îl însemnau cu o ață roșie. A doua zi mergeau să vadă parul ales, după aspectul căruia apreciau cum va fi viitorul soț: tânăr dacă parul era drept și neted, bogat dacă parul avea coaja groasă, văduv dacă parul era scurt și noduros.
  4. Turta de Andrei – e făcută din apă, făină și sare în cantități egale. Fetele trebuie s-o mănânce și se presupune că în vis le va apărea ursitul oferindu-le o cană cu apă.
  5. Apa la icoană: 9 ceșcuțe de apă într-o strachină care se pune la icoană. A doua zi se verifică nivelul apei: dacă este mai multă, măcar cu o picătură, fata respectivă era norocoasă.
  6. Firul de busuioc: dacă fetele nemăritate își pun un fir de busuioc sub pernă, pot visa chipul viitorului soț.
  7. Boabele de grâu: Fetele își pun sub pernă în noaptea de Sântandrei 41 de boabe de grâu. Dacă visează că vine cineva și le ia grâul, se vor mărita.

Noapte de 29 spre 30 noiembrie este considerată în tradiția populară noaptea în care coboară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Andrei și Petru, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și lupi. Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi pentru a-i ține departe de gospodării, e important să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu arunci gunoiul afară. Desigur, e la fel de important, în privința strigoilor, să-ți protejezi casa cu mult usturoi.

 

Sursa foto: wikimedia.org

Vezi și ce sărbători sunt în calendar ortodox noiembrie 2019 și calendar ortodox decembrie 2019.

Citește și:

De ce se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei?

Ce istorie și ce semnificație au numele Andrei și Andreea

Cum îți afli ursitul în noaptea de Sântandrei