Senzația de gură uscată poate anunța boli grave

Senzația de gură uscată

Senzația de gură uscată poartă numele medical de xerostomie. Și nu este o boală în sine, ci un simptom al unei afecțiuni ascunse.

Cu cât bei apă, cu atât ai mai bea. Şi tot degeaba. Deşi nu-ţi mai este sete, senzația de gură uscată rămâne, nu simţi niciun gust, ţi-e greu să înghiţi, să vorbeşti… Ce se întâmplă când ai gura uscată? Xerostomia e de vină!

Ce boli ascunde senzația de gură uscată

Ţi-e sete întruna? Nu trata cu indiferenţă ce simţi! Ceea ce medicii numesc pompos xerostomie, simptom cunoscut drept senzația de gură uscată, poate fi un paravan periculos pentru afecţiuni destul de grave. Nivelul scăzut sau aproape inexistent al secreţiei de salivă cauzează, de cele mai multe ori, şi alte probleme de sănătate, în special de natură stomatologică. Căci saliva are un rol important în lubrifierea bucală, ajutând la înghiţirea şi degustarea alimentelor, dar şi la curăţarea dinţilor. Prin urmare, cu cât nivelul secreţiei salivare e mai mic, cu atât creşte riscul de cariere a danturii.

Când tragem semnalul de alarmă?

În general, senzaţia de gură uscată este însoţită de setea accentuată. Iar uscăciunea mucoaselor necesită ingestia unei cantităţi substanţiale de lichide pentru recăpătarea confortului. Totuşi, nu e cazul să intri în panică la cea mai mică senzaţie de sete, căci sunt diferenţe mari între necesitatea fizilogică de hidratare şi setea patologică.

Când xerostomia se prelungeşte mai mult de o lună şi îţi provoacă arsuri, roşeaţă şi chiar leziuni la nivelul limbii, mici răni în colţurile buzelor, dificultăţi la înghiţit şi degustat, respiraţie urât mirositoare, carii, probleme de vorbire, este cazul să te prezinţi imediat la medic. Situaţia nu se poate remedia atâta vreme cât nu se stabileşte exact cauza producerii ei.

Desigur, sunt şi cazuri în care acest simptom e normal, precum intervenţiile de extirpare a glandelor salivare, terapiile prin radiaţii sau tratamentele cu medicamente care au ca efect secundar uscăciunea gurii. Tranchilizantele, antidepresivile şi antihistaminele sunt recunoscute în acest sens. Dat fiind că sunt cei mai mari consumatori de medicamente, bătrânii sunt adesea cei mai afectaţi.

Medicul ştie de ce ai gura uscată

Ignorată, xerostomia poate înrăutăţi starea de sănătate, permiţând dezvoltarea unor boli ascunse. Fiindcă senzaţia de gură uscată este o complicaţie a unor afecţiuni. Anorexia nervoasă se numără printre cele mai periculoase dintre ele, mai ales că este foarte dificil de tratat, într-o perioadă lungă de timp. Secreţia insuficientă de salivă, cunoscută în terminologia medicală ca hiposialie, sau inexistenţa acesteia, asialie sunt cauzate şi diversele tipuri de diabet zaharat, de anemii, fibroze chistice, artrite, hipertensiune şi chiar HIV.

Orice afecţiune temporară care duce la deshidratarea organismului, febra, enterocolita, diareea, hemoragiile conduc la apariţia xerostomiei. Afecţiunile tiroidiene au uneori drept urmare şi senzaţia de gură uscată. Polidipsia, adică o creştere a senzaţiei de sete, apare adesea în diabet, dar şi ca mod de manifestare incipientă a apendicitei. O supradozare a consumului de magneziu intoxică rinichii şi duce la manifestări precum oboseala, voma, reducerea pulsului, xerostomie şi sete.

Sindromul Gougerot-Sjögren se manifestă, printre altele, prin atrofierea glandelor salivare, lacrimale si tulburari articulare şi este mai des întâlnit la femeile aflate în perioada de după menopauză. Unele infecţii virale, cum ar fi oreionul, precum şi unele boli psihice afectează, la rândul lor, nivelul secreţiei de salivă.

Ce e de făcut?

Până nu tratezi boala care provoacă senzaţia de gură uscată , nu scapi de acest simptom supărător. Medicul currant va şti dacă este cazul să iei, pe lângă tratamentul obişnuit pentru afecţiunea în cauză, şi medicamente cu rol de sporire a secreţiei salivare. Va trebui, după caz, să se evite consumul de alcool şi tutun, să se folosească balsam pentru diminuarea senzaţiei de usturime şi înmuierea pielii fine a buzelor, dar şi să se mestece gumă fără adios de zahăr. Există şi salivă artificială, o substanţă activă, sub formă de spray, care ajută mult în recăpătarea stării de confort. Şi menţinerea igienei bucale joacă un rol important, la fel ca şi vizitele periodice la medicul stomatolog.

Testează-te acasă!

În cadrul medical există o sumedenie de modalităţi de testare a pacienţilor care suferă de xerostomie. Ca să-ţi potoleşti curiozitatea până să ajungi la doctor, încearcă acasă un test simplu, la îndemâna oricui. Trebuie să ţii cont însă că acesta nu oferă un diagnostic précis, are character orientativ şi nu înlocuieşte vizita la medic. Iată ce ai de făcut: ia o bucăţică de zahăr cubic şi ţine-o sub limbă. Dacă se topeşte în maximum 3 minute, durata firească de dizolvare, nu ai de ce să-ţi faci griji.

Sursa foto: 123rf.com