Orice creștin care prețuiește icoanele și se închină cu evlavie cunoaște gestul binecuvântării pe care Iisus îl face către credincioșii Săi. Gestul binecuvântării este cel mai răspândit în iconografia creștină și are semnificații străvechi, care se păstrează și azi cu sfințenie în pictura religioasă.

Gestul binecuvântării apare adesea în icoanele Domnului, dar unii dintre creștini nu îi cunosc toate semnificațiile. Originea acestui gest este la fel de veche precum rădăcinile creștinismului.

Încă din secolele II și III, în Imperiul Roman, creștinii care deveneau tot mai numeroși și atașați de noua religie, foloseau o serie de semne și gesturi pioase pentru a se recunoaște între ei la diverse întruniri.

Cum religia lor a fost multă vreme prigonită în Imperiu, aveau nevoie de un sistem de semne secret pentru a se feri de soldații romani. Gestul binecuvântării a fost la începuturi un astfel de semn al recunoașterii și al acceptării în cadrul religiei creștine.

Gestul binecuvântării, la fel de vechi precum creștinismul

La Roma, în icoanele foarte vechi care îi reprezintă pe Iisus și pe apostolii Săi, au fost descoperite cele mai vechi reprezentări ale gestului binecuvântării. Din acele reprezentări grafice, s-au inspirat mai târziu iconarii creștini care au dezvoltat pictura murală în primele biserici.

Deopotrivă creștinii ortodocși și catolici folosesc același gest al binecuvântării. El se face ținând mâna dreaptă ridicată, cu trei degete orientate în sus și anume degetul mare, arătătorul și degetul mijlociu, iar degetul inelar și degetul mic se țin strânse în palmă.

Din gestul binecuvântării a pornit apoi gestul crucii, mâna dreaptă cu cele trei degete ridicate făcând crucea în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh – Amin.

Citește mai multe despre istoria și semnificația binecuvântării în religia creștină.

Ce semnificații au cele trei degete ridicate

În retorică, acest gest înseamnă dorința de a vorbi, de a comunica celorlalți. Dar la începuturile creștinismului, el s-a transformat într-un gest cu semnificații mult mai ample amintind de învățăturile lui Iisus și de sfaturile Lui prin care ne povățuia să luăm aminte la credința adevărată.

Cele trei degete ridicate îi reprezintă pe Dumnezeu Tatăl, pe Iisus Fiul, pe Sfântul Duh, iar cele două degete ținute strâns în palmă reprezintă naturală duală, divină și pământeană a lui Hristos.

Numele lui Iisus transpus într-un gest mai puțin cunoscut

În unele icoane creștine, de inspirație greacă, se folosește un alt gest care semnifică numele vechi al lui Iisus Hristos.

Așa cum poți vedea în icoana de mai sus, degetul mic reprezintă litera I, degetul inelar este unit cu degetul mare și formează litera C, iar degetul mijlociu și arătătorul sunt încrucișate în litera X. Aceste este numele IC XC, prescurtarea lui Iisus Hristos în limba greacă.