Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi vine cu Praznicul păcatelor

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi are loc la finele primei luni din an, pe 30 ianuarie. Credincioşii îi cinstesc cu fastul cuvenit pe trei dintre cei mai importanţi sfinţi. Este o sărbătoare mare, care trebuie respectată, căci joacă un rol deosebit de important în tradiţia religioasă.

Sunt dascălii ortodoxiei

Despre Sfinţii Trei Ierarhi se spune că sunt trei ferestre prin care creştinătatea a privit spre Hristos şi a primit lumina de la El. După ce, în prima zi a Noului An, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare, apoi, pe 25 ale lunii, pe Sfântul Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, vine şi data de 30 ianuarie. Este ziua în care trei mari învăţători creştini sunt celebraţi laolaltă, sub numele de Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi. Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură-de-Aur ocupă un loc aparte în panteonul marilor ierarhi, teologi şi sfinţi ai bisericii creştine.

Lucrările dumnezeiești înfăptuite de către cei trei sfinți continuă și în zilele noastre prin rămășițele lor pământești. Acestea sunt așezate la loc de cinste în biserici mari, atât la noi în țară, cât și în alte regiuni ale ortodoxiei. O parte din moaştele Sfântului Vasile sălășluiesc la Mânăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, dar și în Biserica Sfânta Sofia, din Salonic. Capul Sfântului Grigore Teologul se află la Mânăstirea Slatina, în județul Suceava. Părți ale moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur se află la Patriarhia Română, la Mânăstirea Dârvari, în București, la Mânăstirea Secu, în județul Neamț.

Sfinții Trei Ierarhi au înălţat spiritul creştin

Deşi cunoscuţi şi apreciaţi cu mult înainte pentru faptele lor, Sfinţii Trei Ierarhi au primit recunoaşterea deplină abia în 1936. La primul congres internaţional al profesorilor de teologie, au fost desemnaţi drept protectori ai instituţiilor de învăţământ teologic ortodox. Şi asta pentru că sfinții ierarhi au reuşit să întrupeze spiritul creştin. În ciuda nedreptăţilor din epoca în care au trăit. Orizonturile lor intelectuale largi i-au transformat în modele de urmat pentru tinerii credincioşi, dornici de a se îmbogăţi spiritual cu învăţături religioase creştine, dar şi cu ştiinţe din afara lumii bisericeşti.

Fiecare dintre cei Trei Ierarhi a beneficiat de o educaţie deosebită şi a urmat cursurile celor mai înalte şcoli ale vremii, de la Alexandria, Antiochia sau Constantinopol. Seriozitatea, inteligenţa şi profunzimea gândirii le-au dobândit urmând calea bisericii şi a învățăturii. Întreaga lor viaţă şi activitate au fost dedicate Bisericii şi umanităţii. Ei au reuşit să ridice la un nivel superior Biserica Mântuitorului, printr-un nou mod de manifestare, în slujba omului.

Aşa se face că Sfântul Vasile cel Mare reprezintă simbolul energiei şi al acţiunii puse în slujba oamenilor, nu numai un teoretician al milosteniei, ci un practicant de neegalat. Sfântul Grigorie Teologul este simbolul ştiinţei teologice, primul dintre părinţii bisericeşti care a folosit termenul de teologie. Sfântul Ioan Gură de Aur a devenit simbolul zelului apostolic prin cuvânt şi faptă, pentru ca viaţa să fie trăită cu Hristos şi în Hristos. Împreună, Sfinţii Trei Ierarhi au ridicat preoţia pe culmile înalte ale slujirii lui Dumnezeu.

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi e praznicul păcatelor

Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi este un prilej pentru o serie de obiceiuri străvechi. Tradiţia folclorică spune că Sfântul Grigorie Teologul ar fi apărătorul văduvelor. În plus, minunile sale ca vindecător au făcut înconjurul lumii. De ziua celor trei Ierarhi, e sărbătoare mare. În popor, evenimentul e cunoscut sub numele de Trisfetitele, Teclele sau Filipii de iarnă. Sărbătoarea se ţine cu sfinţenie, nu se fac niciun fel de treburi casnice. Altminteri, există pericol de înec, de arsuri, de moarte violentă, de infirmitate. Femeile cred că, respectând tradiţia, vor fi uşurate de păcatele copiilor pierduţi.

Cât priveşte lucrul câmpului, Sfinţii Trei Ierarhi aduc ploaie la timp dacă sunt respectaţi cum se cuvine. Și apără semănăturile. Oamenii nu cos şi nu împletesc, ca să nu se umple de bube. Nu ai voie să dai nimic din casă, ca să nu păgubeşti tot anul. În această zi, trebuie să dam o lumânare de pomană. Pentru ca viaţa să ne fie luminată. În unele zone ale ţării, se face colivă. Și se împarte la biserică, pentru reuşita familiei. Dar şi pentru praznicul sufletelor morţilor neîmpărtăşiţi.

Acolo unde sunt fete de măritat, sărbătoarea se ţine pentru fericirea şi norocul lor. Se mai crede că acum încolţeşte grâul sub zăpadă şi se schimbă vremea. Dacă se întâmplă să curgă streşinile, va fi o primăvară friguroasă, iar dacă, dimpotrivă, e o zi cu ger, vara va fi călduroasă.

Sursa foto: 123rf.com