Ce obiceiuri trebuie respectate în Sâmbăta lui Lazăr!

Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbăta lui Lazăr este ziua din ajunul Floriilor. Are un rol important și aduce cu sine tot felul de ritualuri. În popor, i se mai spune și Sâmbăta lui Lazăr sau Lăzărel. Urmează o săptămână de cugetare, încărcată de simboluri.

Iată semnificațiile acestei sărbători, explicate de părintele Visarion Alexa, Preot Paroh la Biserica Pogorârea Sfântului Duh, Sfântul Nicolae – Militari

Sâmbăta lui Lazăr aduce plăcinte

Un obicei mai puţin cunoscut azi e cel al Lăzărelului. Vineri, în ajun, nu se face treabă și se ține post, ca să fim feriți de arsuri. În Sâmbăta lui Lazăr, fetele se împodobesc cu rămurele de salcie şi merg cântând pe la case, primind în schimb ouă pentru înroşit. Femeile împart copturi sărmanilor, în special plăcinte, căci i se face parastas lui Lazăr, un băiat care se spune că ar fi murit poftind la aceste delicioase preparate. Se crede că cine nu-l respectă pe Lăzărel, se umple de pistrui.

Tot acum este important ca hainele să fie scoase la aerisit. Fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi, așa încât, la răsărit, soarele să încarce obiectele cu magia lui. Se spune că fetele vor fi mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii băieților. O altă credință populară este aceea că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului, motiv pentru care li se și dă de pomană. Este foarte important ca hainele să fie scoase la aerisit. Seara, fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi, așa încât, la răsăritul soarelui de Florii, razele să mângâie obiectele și să le încarce cu magie. Astfel, vor fi mai sănătoase, mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii flăcăilor.

De Florii, doar bucurie

Se spune că așa cum e vremea de Florii e și la Paști. Dar nu acesta e motivul pentru care se așteaptă cu nerăbdare această sărbătoare magică. Este un moment important, când se sfinţesc ramurile înmugurite de salcie, care se împart credincioșilor, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Din vechime, se consideră că ar fi începutul Sărbătorilor de Paşti. Când vin de la biserică, credincioşii pun ramurile de salcie la icoane, la uşi şi la ferestre. Cei ce se încing cu ramuri la brâu, nu vor avea dureri de mijloc. Se curăţă mormintele și se împodobesc cu mâțișori. Cine se împărtășește în Duminica Floriilor, dacă își pune o dorință când se află în fața preotului, aceasta se împlinește.

Săptămâna Mare e grea

Cele șapte zile reprezintă o perioadă de doliu, cu rolul de a readuce în centrul atenției chinurile la care a fost supus Mântuitorul pentru păcatele oamenilor. În ciuda caracterului profund religios al perioadei, superstițiile primează. Credincioșii nu se ating de oţet, ulei și urzici, căci se spune că lui Iisus I s-a dat oţet în timpul patimilor, a fost uns cu ulei la coborârea de pe cruce, iar cu urzici a fost lovit peste răni. Se ţine post aspru și chiar negru, pentru iertarea păcatelor. Cine doarme în Joia Mare va fi leneș tot anul. În Vinerea Neagră, se ţine post negru şi nu se lucrează, nu se frământă şi nu se coace pâine, ca să nu se ardă mâinile Maicii Domnului, aflată în durere şi în rugăciune. Doar în Sâmbăta Mare ai voie să prepari bucatele pentru masa festivă.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...