Revelionul sau Anul Nou – semnificație, tradiții și obiceiuri

Șampania are numeroase beneficii pentru sănătate

Revelionul sau Anul Nou este ziua ce marchează începutul unui nou an calendaristic. Cei mai mulți fac petreceri de la care nu lipsesc șampania și artificiile.

Termenul de Revelion (Anul Nou) provine din limba franceză – revellion – un derivat de la verbul reveil care înseamnă trezire.

Data de 1 ianuarie a fost stabilită ca început de an în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea.

Până la această dată, noul an era marcat de sărbătoarea Crăciunului.

De Crăciun se organizau mese festive.

Revelionul sau Anul Nou – Îngropatul Anului Vechi

Profesorul universitar Ion Ghinoiu susține că Revelionul nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichității geto-dace ocazionat de moartea și renașterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul.

Stingerea luminilor în noaptea de Revelion ar semnifica întunericul și haosul desăvârșit provocat de moartea divinității.

Aprinderea luminilor ar simboliza nașterea divinității, potrivit creștinortodox.ro.

Începând cu 1 ianuarie am ajunge să vorbim de un an întinerit.

Ion Ghoniu susține că ideea înnoirii timpului supraviețuiește și în Calendarul popular unde Dragobete, Sangiorz, sunt tineri și sărbătoriți în prima parte a anului.

La finele anului sunt sărbătoriți bătrânii: Moș Nicolae, Moș Ajun, Moș Crăciun.

În epoca modernă, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion.

În această seară au loc petreceri fastuoase, cu mâncăruri tradiționale sau exotice, după gustul și preferința fiecăruia.

La miezul nopții se servește șampanie, se dau focuri de artificii și se fac urări de sănătate, noroc și de La Multi Ani.

În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele să se îndeplinească.

Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele.

Slujbe religioase la cumpăna dintre ani

De câțiva ani a devenit o tradiție ca la trecerea dintre ani, în bisericile ortodoxe să se oficieze o slujbă de mulțumire adresată lui Dumnezeu.

Această slujbă poartă denumirea de „Te Deum'.

Această denumire vine de la imnul „Te Deum Laudamus…', care înseamnă „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm…'.

În cadrul acestei slujbe se rostesc rugăciuni de mulțumire pentru anul care a trecut, dar și de cerere pentru anul care urmează.

Revelionul sau Anul nou – tradiții și obiceiuri la români

În mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru ca să nu-ți arunci norocul din locuință.

La masa de Revelion se servește friptură de porc, dar și salată de boeuf sau sarmale, uneori și preparate din pește.

Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă.

Potrivit tradițiilor, persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde ghinion.

O altă tradiție populară spune ca prima persoană care-ți întră în casă, în Noul An, să fie de sex masculin.

Tot de Anul Nou se merge și cu capra.

Pe 31 decembrie se colindă cu plugușorul iar pe 1 ianuarie cu sorcova.

Pe 1 ianuarie, în prima zi a noului an, este sărbătorit Sfântul Vasile, iar pe 6 ianuarie este Boboteaza.

Revelionul sau Anul Nou – superstiții sau tradiții?

Se spune că, dacă vrei să-ți meargă bine în anul ce urmează, este bine să ții cont de câteva lucruri

– să ai bani în buzunar la trecerea dintre an

– să mănânci pește la masa de Revelion

– să nu mai ai nicio datorie

– să porți ceva de culoare roșie

– să mănânci 12 boabe de strugure sau de stafide

– nu este bine să împrumuți bani în prima zi a noului an

– să-ți pui o dorință pe care să nu o spui nimănui

– să aprinzi o lumânare/candelă care să ardă până dimineața

– după miezul nopții deschide larg ferestrele pentru ca tot răul să fie alungat din locuință.

Sursa foto