Recuperarea după infarct se face în trei etape

Recuperarea după infarct

Recuperarea după infarct este foarte importantă pentru revenirea la o viață normală.  Dar în ce constă recuperarea după infarct a bolnavului?

Bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru cea mai mare rată a mortalității și morbidității din România. De vină fiind atât alimentația nesănătoasă (consumul exagerat de grasimi saturate, alimente de tip fast food, zaharuri rafinate), cât și un stil de viață dezorganizat (fumatul, sedentarismul, obezitatea, lipsa activității fizice regulate, stresul). Din acest motiv, nu sunt puțini românii care au suferit deja un infarct miocardic. Și sunt destul de multe situațiile în care această afecțiune are urmări serioase. Așa încât bolnavii nu își mai pot susține activitățile de dinainte de infarct.

În ce constă recuperarea după infarct

Cercetările din ultimii ani arată că reacomodarea la viața de dinainte de infarct depinde de cât de repede și adecvat s-a mobilizat bolnavul după incident.  “Deși este deseori neglijată in practica clinică, reabilitarea cardio-vasculară a pacientului post-infarct miocardic are un rol extrem de important. Implicand mai multe componente: prescrierea programului de exercitii fizice, consilierea psihologică si educarea pacientului in vederea modificării stilului de viață. Astfel incat acesta să ajungă mai repede și mai ușor la performanțele de dinainte de infarct.”, explică Dr. Corina Matei, medic specialist cardiologie în cadrul Clinicii Angiomedica.

Ai de parcurs 3 pași

Recuperarea după infarct se face în 3 etape de bază. Iată care sunt:

Prima fază are loc pe sectia de cardiologie, imediat după internare.

  • Se execută exerciții ușoare pentru fiecare grup muscular
  • Se exersează respirația abdomino-diafragmatica
  • Se face masaj de drenaj venos și exercitii pentru muschii membrelor inferioare
  • Se ridică bolnavul din pat încă din primele zile

A doua fază este cea de readaptare (la câteva săptămâni după infarct).

“Înainte de prescrierea programului de exercitii fizice se face un bilanț cardiologic amănunțit ce include evaluare clinica completa, electrocardiogramă, ecografie cardiaca, monitorizare Holter ECG și test de efort (test ECG de efort, ecocardiografie de efort sau test de efort cardio-pulmonar) . Rezultatele acestor teste vor oferi medicilor date despre cum vor concepe programul de recuperare propriu-zisă a pacientului, in functie de conditia fizica, riscul de evenimente cardio-vasculare, comorbiditatile asociate si nevoile specifice fiecarui pacient in parte fiind prescris un program de exercitii fizice individualizat, adaptat pentru fiecare pacient in parte, incluzand tipul de exercitiu fizic (aerobic/anaerobic), stabilirea intensitatii, duratei si frecventei antrenamentelor.” a explicat Dr. Corina Matei.

Pentru ca readaptarea să fie eficientă, sunt necesare un minim de 20 de ședințe de antrenament. Cu o frecvență de minim 2-3 pe săptămână. O zi de antrenament presupune o ședinta de relaxare, o ședință de gimnastică de încălzire (30-45 minute), o ședință de exerciții de rezistență lejeră (30-45 minute) și o ședință de antrenament propriu-zis, folosind bicicleta ergometrică sau covorul rulant (30-45 minute). Exercițiile au o intensitate care crește progresiv, păstrând întotdeauna un nivel constant al frecvenței cardiace calculate ca fiind țintă în timpul probelor de efort.

A treia fază presupune continuarea exercitiilor de antrenament când pacientul se întoarce la domiciliu. Pentru o sănătate bună a inimii post-infarct sunt necesare un minim de 30 de minute de minim 3 ori pe săptămână de activități fizice gen înot, ciclism, mers sau alergat. Atenție, frecvența cardiacă considerată ca țintă nu trebuie depășită.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...