Problemele cu hormonii îți schimbă viața. Iată ce ai de făcut

problemele cu hormonii

Problemele cu hormonii ne dau viața peste cap. Câteva kilograme în plus, așezate pe unde nu trebuie, un fir de păr răsărit de te miri unde, stări de panică și senzații inexplicabile, emoții de necontrolat… Cine e de vină pentru toate aceste schimbări care se produc în organism? Hormonii!

Oamenii de știință se tot străduiesc să reproducă organismul uman în variante tehnice superperformante. Dar niciun robot nu atinge statutul de replică fidelă. Și asta pentru că Marele Creator (fie el Dumnezeu, Mama Natură, fie oricare altă entitate superioară nouă, ca să mulțumim pe toată lumea) a conceput omul după criterii și mecanisme numai de El știute. Poate de aceea trăirile umane, cauzele apariției lor și motivele pentru care se declanșează rămân încă învăluite în mister. Singura explicație credibilă ține de… „dansul hormonilor'. Iar problemele cu hormonii chiar dau viața peste cap.

Ei dețin controlul

Hormonii nu sunt decât mesageri ai glandelor care îi secretă, cei ce transmit organelor interne ceea ce au de făcut. Căci glandele endocrine se află destul de departe de organele pe care le au în subordine și au nevoie de o variantă de comunicare. Hormonii îndeplinesc cu conștiinciozitate îndatoririle, astfel reușind să stimuleze sau să inhibe activitatea internă, plecând de la hipofiza situată în cutia craniană, de la nivelul gâtului, unde tronează tiroida, din torace, unde timusul face legea, de la pancreas ori suprarenale, la nivel abdominal, sau chiar din regiunea pelviană, unde comenzile sunt date de către ovare sau testicule.

Prin urmare, în funcție de felul în care își fac hormonii treaba, simțim și noi emoții sau senzații, precum bucuria, frica, dorința sexuală, furia, foamea. Până și temperatura corpului depinde de ei, la fel ca și atracția față de sexul opus. Spre exemplu, acetilcolina stimulează capacitatea de învățare și memorare. În vreme ce dopamina ajută la luarea deciziilor, la elaborarea proiectelor, la coordonarea mișcărilor și la stimularea plăcerii, noradrenalina conferă optimism, dă încredere și aduce depresie dacă nu e secretată în cantitate suficientă. Pe de altă parte, serotonina e stăpâna calmului și a răbdării.

Dansează cum li se cântă

Dacă ar fi să comparăm sistemul endocrin cu o orchestră simfonică, în care fiecare instrument are un rol bine definit și unde orice părticică de sunet greșită poate da peste cap munca întregii echipe, rolul de dirijor l-ar deține hipofiza, cea care ne face fericiți sau triști, relaxați sau stresați. Cum hormonii ajung în sânge, nici sistemul imunitar nu scapă de influența lor. Așa că, pe cât de intensă de ne este fericirea, pe atât de sănătoși suntem, ori dimpotrivă. Numai în creier sunt peste 50 de mesageri care controlează comportamentul. Îți dai seama cât de mare e armata de substanțe chimice eliberate de glandele în întregul organism?

Cine creează problemele cu hormonii?

Acum, că știm cu ce se ocupă, ar fi bine să-i și cunoaștem pe cei mai importanți. Mai ales că unii joacă mai multe roluri în paralel. Așa e oxitocina, care stimulează contracțiile uterine și ale canalelor ce aduc laptele la sânul mamelor, dar tot ea se ocupă și de cât suntem noi de generoși, de înțelegători. Pe lângă reglarea nivelului zahărului din sânge, insulina ajută și la tratarea amneziei. Nu-i așa că ți-am stârnit curiozitatea?

Progesteronul și estrogenul sunt poate cei mai cunoscuți, îndeosebi de către femei. Progesteronul este secretat de placentă și de complexul de celule ovariene care apar în timpul ovulației. El pregătește trupul femeii pentru sarcină și ține în frâu starea noastră de spirit. Estrogenul este produsul ovarelor și al testiculelor și dă contur trăsăturilor feminine ale unei persoane, indiferent de sex. La ovulație, el asigură mediul propice găzduirii embrionilor. Tot el ne dă acel «vino-ncoa», atunci când vine vorba de atracția sexuală. Iar unii cercetători spun că ar fi responsabil și de atenția mai sporită a femeilor la volan.

-Testosteronul

produs de testicule joacă rolul principal în dezvoltarea optimă la pubertate. El răspunde de densitatea osoasă a bărbaților, de felul în care se depune grăsimea pe trupul lor, de menținerea musculaturii, dar și de producerea spermei. Și femeile beneficiază de influența lui, însă într-o cantitate redusă. La ele, acesta menține libidoul la cote înalte, iar la vârsta copilăriei conferă preocupări „băiețești'.

Prolactina vine din glanda pitulară. Apare, de obicei, în timpul sarcinii și al alăptării, dar și în momente stresante. Ea oferă sentimentul de grijă maternă.

Cortizolul (a nu se confunda cu cortizonul) și aldosteronul sunt mesagerii glandelor suprarenale. Cortizolul joacă rolul principal în reglarea presiunii sângelui, în funcționarea sistemului imunitar și în asimilarea glucozei. Dar nici starea de excitare nervoasă nu-i e străină. Tot el ne poate scăpa de fobii. Dacă nivelul lui e crescut, suntem insensibili la durere. Aldosteronul asigură nivelul optim de sare în sânge, putând trata hipertensiunea.

Oxintomodulinul, eliberat de intestinul subțire în timpul meselor, are grijă de silueta noastră, ajută la pierderea kilogramelor în plus.

Foamea e cel mai bun bucătar

Potrivit unor studii de dată relativ recentă, până și foamea se pare că este o senzație dependentă de simfonia hormonilor. Intestinele secretă grelina, atunci când stomacul este gol. Acest hormon ne dă senzația de foame, ne face să poftim și să credem că mâncarea are un gust mult mai bun. În plus, influențează și memoria, când atinge un nivel ridicat.

Știai că… femeile mai plinuțe sunt mai sexy pentru că „16 hidroxilaza' și endorfinele o fac atrăgătoare?

Sursa foto: 123rf.com