Renunţi la carne, lactate, ouă, la tot ce e „de dulce” sau „de frupt” şi … gata! Cam asta înseamnă Postul Mare pentru majoritatea dintre noi. Şi nici nu e greu să-l ţinem în zilele noastre. Mai ales că nu e magazin ori supermarket cu pretenţii care să nu aibă un stand special dedicat unei game variate de aşa-numite produse “de post”. Dar oare în asta constă postul? E deajuns o pauză în consumul de delicatese culinare ca să ne spălăm de păcate?

Smerenia e cheia

Duhovnicii ne îndeamnă să înțelegem adevărata semnificație a acestei perioade care, deși aspră, ne călăuzește pașii către smerenie și căință. Postul trebuie să ne apropie de Dumnezeu. Nu înseamnă doar abţinere de la hrană, ci un efort de a birui ceea ce este rău în noi. Acum se pregăteşte sufletul să primească Sângele şi Sfântul Trup al Domnului. Pe de altă parte însă, Postul Mare s-a dovedit a fi o metodă benefică de igienizare a organismului, de menţinere a sănătăţii. Ba chiar unii medici îl recomandă ca mijloc de vindecare pentru organismul obosit, intoxicat de hrană îmbelşugată. Totuşi, practicat din nevoie, postul e lipsit de valoarea religioasă pe care o are atunci când se ține de bună voie, din motive pur spirituale.

Îngerii nu mănâncă

O erudită faţă bisericească spunea cândva, de mult, că „nici Dumnezeu, nici îngerii nu au nevoie de hrană”. Cum noi suntem doar simpli oameni, trebuie să mai şi mâncăm ca să trăim. Ori Păresimile sau Patruzecimea, adică Postul dinaintea Învierii sau Postul Mare, e cea mai lungă şi mai aspră perioadă dintre toate. Ne aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii mesianice. Conform tradiţiei bisericeşti, în Postul Mare, de luni până vineri inclusiv, se mănâncă numai hrană uscată.

O singură dată pe zi, seara. Iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. În această perioadă sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor de naştere sau onomastice. Căci petrecerile şi veselia nu au ce căuta în cadrul plin de smerenie, sobrietate şi pocăinţă, pe care-l presupune Postul Mare. Până şi serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamna la smerenie, întristare şi căinţă. Acum se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor.

Așa ne reîntoarcem în paradis

Ortodox sau catolic, Postul Mare a acelaşi. Chiar dacă lumea spune că ar fi mult mai îngăduitor din punct de vedere alimentar şi mai uşor de ţinut, postul catolic ţine tot 40 de zile. Diferenţa e aceea că nu începe lunea, ca la ortodocşi, ci în Miercurea Cenuşii. Ziua este numită astfel după ritualul apusean ce constă în presărarea de cenuşă pe creştet. E drept că rigorile privind hrana sunt mult mai lejere decât în postul ortodox. Însă asta nu-i schimbă cu nimic valoarea spirituală. Credincioşii catolici urmează în general postul alb, în care sunt permise lactatele, ouăle şi peştele.

De ce postim?

Părinţii Bisericii spuneau că omul a fost alungat din rai din cauza lăcomiei, din dorinţa de a mânca fructul oprit. Cine e prea sătul, e incapabil să se roage din adâncul sufletului, căci pântecul pune stăpânire pe creier, pe conştiinţă, iar Spiritul Sfânt nu mai poate intra, nu mai are loc. Prin urmare, mâncarea ne îndepărtează de spirit. Dacă ne concentrăm asupra unui lucru, uităm de celelalte. Aşa suntem noi, oamenii.

Totuși, dacă vrem cu adevărat să ne îndreptăm spre credință, e suficient să renunţăm în această perioadă la a face ceva ce ne place foarte mult: la țigări, la alcool sau să promitem că vom fi mai buni și să ne ținem de cuvânt. În vechime, erau monahi care se hrăneau doar cu pâine neagră uscată, înmuiată în apă. Ba chiar amestecau făina cu cenuşă, pentru ca pâinea să fie amară. Însă noi nu suntem îngeri. Trebuie doar să ne găsim măsura în toate. Până la urmă, scopul postului este sănătatea trupului, recăpătarea puterii de muncă, înălţarea spirtuală şi reîntoarcerea la credinţă.

Cum să ține Postul Mare alimentar

Lunea şi marţea din prima săptămână a Postului, precum şi lunea, marţea, miercurea, vinerea şi sâmbăta din Săptămâna Mare trebuie să ne abţinem total de la mâncare şi băutură, cel puţin până la apusul soarelui, când avem voie să mâncăm puţină pâine şi să bem apă. În toate zilele de miercuri din Post nu se mănâncă decât seara, doar pâine şi legume fierte, fără ulei. În rest, se mănâncă o singură dată pe zi, numai seara, hrană uscată, doar sâmbăta având voie să consumăm ulei şi puţin vin. Postul alimentar este completat, obligatoriu, de abstinenţa de la plăcerile trupeşti şi de o conduită morală impecabilă.

Sursa foto: 123rf.com