Ploaia vine și alungă seceta dacă e invocată cum trebuie

ploaia vine

Ploaia vine dacă știi s-o chemi. În vreme de secetă, când arșița cerului dogorește câmpurile și nimicește recoltele, oamenii au găsit, încă din cele mai vechi timpuri, metode prin care să-și facă auzite rugile și să primească în schimb apa binefăcătoare din cer.

Credința i-a ajutat pe oameni dintotdeauna. Cum ploaia este fenomenul meteorologic cu o influență majoră asupra recoltelor de peste an, de-a lungul timpului, s-au practicat diverse ritualuri, cu un puternic caracter magic. Cu scopul de a atrage bunăvoința divinităților cerești. Așa se face că până și Biserica a ajuns să practice slujbe specifice pentru a atrage ploaia pe pământ din împărăția norilor. Fie ele păgâne, fie creștine, obiceiurile menite să alunge seceta se mai păstrează și azi.

Paparuda e cea mai cunoscută

Mai aproape de zilele noastre, ritul magic al Paparudei este practicat în cea de-a treia joi după Rusalii. Și este poate cel mai cunoscut și practicat ritual de atragere a ploii pe timp de secetă. Totuși, se practică și în zilele toride de vară, după perioade de arșiță îndelungate. Pentru ca efectul să fie cel așteptat, e obligatoriu ca participanții să fie fete, uneori și băieți, care nu au împlinit încă vârsta de 14 ani și nu și-au pierdut castitatea.

Cel puțin două dintre persoanele care formează alaiul trebuie să fie mascate și îmbrăcate cu ghirlande de frunze verzi, care să acopere trupul în întregime. Alaiul umblă din casă-n casă, cântând, dansând și bătând din palme, invocând astfel spiritul ploii. Iar răsplata constă în bani și alimente, simboluri ale abundenței. La final, se îndreaptă către o apă curgătoare, unde aprind paie pe apă și unde își aruncă veșmintele din frunze. Apoi, ploaia vine.

Caloianul și Troița vestesc ploița

Caloianul e vechi de când lumea. Se practică atunci când nu plouă multă vreme. Copiii sunt protagoniștii ritualului. Ei fac o figurină din lut sau sculptează în lemn ori piatră un chip de om. Figurina este apoi așezată într-un cufăr din lemn, ca un sicriu și dusă prin sat, din casă-n casă. Apoi, se îngroapă pe malul unei ape curgătoare sau în mijlocul câmpului, în timp ce participanții se roagă să vină ploaia.

Pe de altă parte, bătrânii respectă o tradiție străveche, un amestec de ritualuri păgâne și creștine, care are loc de Sfânta Treime. Ritul nu are nicio legătură cu pomenirea morților, ci cu atragerea sănătății, prosperității și, în special, a ploii binefăcătoare. Femeile duc pomelnice la biserică, pe care au trecut numele celor vii din neam. Apoi, vin acasă și întind masă mare, de la care e nelipsită carnea de oaie, berbec sau miel. Preotul vine și binecuvântează mesele încărcate. Porțile sunt deschise și petrecerile se țin lanț.

Litiile alungă arșița și ploaia vine

Când cerul refuză să mai unde pământul, rugăciunile au rolul de a-l îndupleca. De aceea, în unele cazuri, în timpul Sfintei Liturghii, se citesc așa-numitele ectenii, pentru ploaie. Apoi, se citește „Acatistul Sfântului Prooroc Ilie', care, prin voia lui Dumnezeu, lasă să curgă ploile, fulgerele și tunetele. Pe de altă parte, se practică Litia, adică procesiunea cu credință, care, de obicei, se săvârşeşte în mănăstiri, la slujba de seară. Este o rugăciune de implorare, stăruitoare, către Mântuitorul, Maica Domnului şi toţi sfinţii. Această formă de rugăciune se făcea în vechime mai ales în cazuri de mari nenorociri sau calamităţi, cerând mila şi îndurarea divinității. Procesiunea începe la biserică, de unde se scot icoane și prapurii și se pornește către câmp, cu opriri la fiecare răscruce. Participanții trebuie să țină post înainte.

Sursa foto: 123rf.com