Pierderea unui copil nu se vindecă niciodată!

Pierderea unui copil nu se vindecă niciodată!

Mai am un singur copil, o fată, fetița cea mică a murit în urmă cu 5 ani de cancer. A fost o perioadă cumplită în familie și nu am depășit-o nici acum, nici eu, nici soțul, nici fetița noastră mai mare. Cine zice că te ajută timpul, se înșală… nimic nu te ajută. Eu, ca mamă, sufăr cumplit și azi și vreau să iau eu toată durerea de la fiica mea, pentru că aș vrea ca ea să meargă înainte. Dar este tristă, învață greu la școală, nu prea are prietene, nu iese nicăieri. Ea are 16 ani și era suficient de mare ca să înțeleagă atunci tot ce se întâmpla cu sora ei mică. Am fost la psihoterapie de mai multe ori cu ea și tot nu reușește să uite. Va rog mult să mă ajutați cu un sfat.

Adela T., e-mail

Sfatul psihoterapeutului

Dragă doamnă, îmi pare cu adevărat rău pentru pierderea suferită de dvs. Într-adevăr, timpul nu vindecă, doar vă învață să trăiți cu această durere! În ceea ce o privește pe fiica dvs., vă recomand să nu renunțați la ideea de psihoterapie, căutați un alt terapeut cu mai multă experiența pe terapia pierderii la copii.

Învățați-o sau mergeți împreună să faceți voluntariat la spitale sau asociații care se ocupă de copiii bolnavi de cancer. O astfel de interacțiune este reciproc avantajoasă pentru că veți învăța să priviți viața dvs. personală  și moartea în general cu alți ochi.

Recomandați-i să citească 'Oscar și Tanti Roz', sau chiar mergeți la piesa de teatru, petreceți timp de calitate, învățând să vă bucurați de sănătate și de viață acum pe loc, nu mai târziu când vă veți fi vindecat de pierderea copilului cel mic.

Nu negați pierderea suferită și nu încercați să vă reprimați trăirile din încercarea de a o proteja, dimpotriva, discutați liber, plângeți împreună, faceți scenarii cu ce i-ar fi plăcut și cum s-ar fi bucurat de cutare sau cutare lucru. Trăiți în prezent fără să negați pierderea suferită!