Peştera Scărişoara – locul unde gheața rezistă de peste 4.000 de ani

Peştera Scărişoara - locul unde gheața rezistă de peste 4.000 de ani

Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România.

Numele de la Scărișoara îî vine de la comuna în care se află, situată la 12 kilometri, de care aparținea odinioară. Astăzi peștera aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba.

Când a fost descoperită

Nu se cunoaște data exactă când a fost descoperită peștera din Munții Apuseni. Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A. Schmidl dau primele informații științifice în 1861, respectiv 1863.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar – Ocoale – Dobrești și se află la o altitudine de 1.165 metri.

Lungimea peșterii este de 720 metri, iar adâncimea de 105 metri.

Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un aven cu un diametru de 60 m și se coboară 48 de metri pe o potecă săpată în stâncă unde au fost puse scări metalice.

Aici găsești zăpadă tot anul

Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă.

Peștera Scărișoara reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 metri.

Se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 metri lățime și 17 metri înălțime.

Aici se află un imens bloc de gheață ce are un volum de 80.000 mc, o grosime de peste 15 metri și o vechime de peste 4.000 de ani.

Pestera_Scarisoara_-_Sala_Biserica

Zona intitulată Biserica

În partea dreaptă se găsește zona denumită Biserica, unde se regăsesc stalagmite, dar și o formațiune intitulată Altarul cu Preotul.

Pe partea dreaptă a intrării este Rezervația Mică la care se ajunge coborând vertical 15 metri.

În stânga este Rezervația Mare spre care se coboară o verticală de 20 metri. De la bază se ajunge în galeria Maxim Pop, la adâncimea de 105 metri. În ambele se pot admira stalagmitele de gheață.

O peșteră împodobită – Peștera Scărișoara

Peștera este împodobită de stalagmite (speleotemele care cresc de jos în sus), stalactite (atârnă din tavan), coloane, draperii, coralite, gururi (un tip de bazin cu apă).

În Sala Mare poate fi admirată un bloc de gheață ce pare că o întruchipează pe Fecioara Maria cu Pruncul.

De asemenea, mai sunt formațiuni botezate după forma pe care o au Elefantul, Cascada înghețată, La Brazi.

Despre aceasta din urmă se spune că dacă bei apă direct cu gura din bazin, cu capul descoperit, ți se îndeplinesc doreințele.

Multe dintre formațiuni se mai topesc în cursul anului, pentru a lua forme asemănătoare iarna următoare.

Topirea are loc și la bază ghețarului, astfel că de la bază dispare o secțiune și o alta se depune sus.

Peștera Scărișoara este rezervație speologică și al doilea ghețar de acest gen din lume, după cel din Slovacia.

În Peștera Scărișoara există lilieci, iar în trecut, aici se adăposteau și caprele sălbatice. Specialiștii au descoperit scheletul unui astfel de exemplar.

Ce spun legendele

Legendele spun că peșterile erau folosite de geto-daci atunci când doreau să se deplaseze mai repede pe sub munți.

La fel se povestește și despre Zamolxe, care circula prin peșterile din interiorul arcului carpatic.

De acest lucru se leagă și legenda ultimului preot geto-dac pe care localnicii îl numeau Solomat. Trăia mai mult singur și rezista temperaturilor scăzute din peșteră. Obișnuia să atragă aici fete pe care le sacrifica ulterior în ritualuri sacre.

Alții spun că Solomat era numele unui balaur care își trăia zilele în peșteră și fura fetele frumoase din sat.

Mai spre zilele noastre, se spune că sătenii obișnuiau să își țină aici mâncarea, ei neavând curent sau frigidere. În peșteră sunt minus 7 grade Celsius.

Cum ajungi la Peștera Scărișoara

Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75).

Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncușa.

De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la Peștera Scărișoara.

Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar.

Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar lung de 12 km.

Peștera Scărișoara poate fi vizitată zilnic, între 09.00 – 17.00. Prețul unui bilet este de 10 lei adulți și 7 lei elevi, studenți. Turiștii au la dispoziție ghizi.

Sursa Foto  123rf  wikipedia 

Save

Save