Pelerinaj la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva – Program, tradiții și obiceiuri

Pelerinaj la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva - Program, tradiții și obiceiuri

În fiecare an, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași, fiind izvor de bine­cu­vân­ta­re și însă­nă­to­șire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune.

Anul acesta manifestările dedicate sărbătorii hramului Sfintei Cuvioase Parascheva vor avea loc, la Iași, în intervalul 11-15 octombrie. Totodată, cu această ocazie, vor fi aduse și moaștele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, din Insula Corfu, Grecia.

 

Program de pelerinaj la moaștele Sfintei Parascheva

La fel ca și în anii trecuți, mijlocul lunii octombrie înseamnă venirea pelerinilor din toate colțurile, la Iași, pentru a se închina la Sfânta Parascheva, transformând orașul de pe Bahlui în centrul spiritual al Ortodoxiei.

Vineri, 11 octombrie 2019

  • Ora 06.30 – Procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva și depunerea lor pe platoul din faţa Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe' pentru închinare.
  • Ora 07.00-11.30 – Sfinţirea apei (aghiazma mică) și Sfântul Maslu (pe platoul din fața Catedralei Mitropolitane), Utrenia şi Sf. Liturghie arhierească (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 17.00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 18.00 – prezentarea lucrărilor dedicate Sfȃntului Ierarh Spiridon al Trimitundei (Sala Sinaxar a Muzeului Mitropolitan).
  • Ora 20.00 – 00.00 – Slujba de priveghere a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană).

Sâmbătă, 12 octombrie 2019

  • Ora 07.00 – 12.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif şi Sfânta Liturghie arhierească (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 17.00 – 18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 19.00 – 20.30 – Pelerinajul „Calea Sfinţilor' – Procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva (se va ieși pe poarta de lângă Casa Nicodim – Strada I. C. Brătianu – Strada Cuza Vodă – Strada Armeană – Biserica „Sfântul Sava cel Sfinţit' – Strada Costache Negri – Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi' – Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 21.00 – 01.00 – Slujba de priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Învierii, combinată cu a Sfântului Apostol Andrei și a Sfântului Ierarh Spiridon (în Catedrala Mitropolitană).

Duminică, 13 octombrie 2019

  • Ora 07.00 – 12.00 – Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile şi Sfânta Liturghie arhierească (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 09.00 – 12.00 – Sfințirea bisericii „Sfântul Apostol Toma' din cartierul Alexandru cel Bun (Iași).
  • Ora 17.00 – 18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 18.00 – sfințirea așezământului social-caritabil „Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv' de la Mânăstirea Hadâmbu (județul Iași).
  • Ora 19.00 – Concert Accapela (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 20.00 – 00.00 – Slujba de priveghere a Sfintei Cuvioase Parascheva și a Sfântului Ierarh Spiridon – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 00.00 – 02.00 – Sfânta Liturghie arhierească (în Catedrala Mitropolitană).

Luni, 14 octombrie 2019

  • Ora 07.00 – 09.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 09.30 – 13.00 – Sfânta Liturghie arhierească (pe podiumul din Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt).
  • Ora 17.00 – 18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 20.00 – 00.00 – Slujba de priveghere a Sfântului Ierarh Spiridon combinată cu a zilei – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană).
  • Ora 18.30 – Concert dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva susținut de Corul academic Gavriil Musicescu al Filarmonicii din Iași condus de maestrul Doru Petru Morariu (în Catedrala Mitropolitană).

Marți, 15 octombrie 2019

  • Ora 07.00 – 12.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Spiridon, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

 

Sfânta Cuvioasă Parascheva – Tradiții și obiceiuri

Ce este bine să faci de Sfânta Parascheva

De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.

Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.

La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.

Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.

Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.

Ce nu ai voie să faci de Sfânta Parascheva

În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.

De Sfânta Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.

 

Istoria moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva

După ce au stat în Biserica Sfinții Apos­toli din Epivata vreme de vreo două sute de ani, săvârșindu-se multe semne și minuni în jurul lor, datorită eve­nimentelor politice care au adus mul­tă durere în țările balcanice, cinsti­tele moaște ale Sfintei Parascheva au fost stră­mutate în mai multe locuri, fiind tuturor ali­nare în suferință, liman lin și neînviforat al celor care o cinstesc și o cheamă în rugăciune să mijlocească la Atot­milostivul Dumnezeu.

În anii 1185-1186, bulgarii și valahii din su­dul Dunării s-au răs­culat îm­potriva asupritorilor, sub con­du­ce­rea fraților Petru și Asan, în­te­meind un stat nou, cu­noscut sub numele de „Im­periul vlaho-bulgar’, având capitala la Târ­no­vo. Da­torită relațiilor prietenești din­tre împă­ratul Ioan Asan II din Târnovo (1218-1241) și împă­ratul de atunci din Cons­tan­tinopol, în anul 1235 sau curând după aceea, moaștele Cuvioasei Pa­rascheva au fost stră­mutate de la Epivata la Târnovo. Muta­rea lor s-a făcut într-o impre­sio­nantă pro­ce­siune con­dusă de mi­tropolitul Marcu din Preslav, în­­soțit de numeroși clerici, fiind în­tâm­­pi­nate pre­tu­tindeni cu flori, lu­mâ­nări și slujbe de că­tre drept-cre­dincioșii ro­mâ­ni și bulgari din sudul Dunării. Au fost așe­zate în Biserica Maicii Dom­nului. Se spune că îm­pă­ratul ar fi zidit, în apro­pierea reședinței sale, o bise­rică având hramul Sfânta Parascheva.

La Târnovo moaștele Cuvioasei Pa­ras­che­va au rămas timp de 160 de ani. Probabil acum s-a alcă­tuit slujba ei, care a intrat în Mi­ne­iul pe luna oc­tom­brie.

Dar tot pe atunci turcii au pătruns în Eu­ropa. În astfel de îm­pre­ju­rări dramatice pen­tru creș­­ti­ni, moștele Cuvi­oasei Pa­ras­cheva au fost mu­tate la Bel­grad unde au stat până în anul 1521. Acum moaștele au fost solicitate de pa­triarhul ecu­me­nic Ie­remia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. Pa­triarhul a ho­tărât ca ele să fie aduse în Constan­tinopol, fosta capitală a Imperiului bizantin. În drum spre marele oraș întemeiat de sfân­tul împărat Con­stantin cel Mare, cins­ti­te­le moaște ale Cu­vi­oasei Parascheva au fost ex­pu­se din loc în loc pentru a fi văzute și să­ru­tate de credincioșii ortodocși din Peninsula Bal­canică aflați sub stă­pânire turcească. Pen­tru început, au fost așe­zate în biserica Sfânta Maria Panmacaristos, pe atunci Catedrală pa­triar­­ha­lă. După transfor­marea acesteia în gea­mie, au fost mutate în alte biserici: Vlahserai (1586), Sfân­tul Dumitru (1597) și Sfântul Gheorghe din car­tie­rul Fanar (1601).

După 120 de ani, ele au cu­nos­­cut ultima stră­mutare, de data aceasta spre pământul ro­mâ­­nesc. În anul 1641, după ce binecre­dincio­sul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, câr­muitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu mem­­brii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept re­cu­noștință, moaș­­tele Cuvioasei Parascheva „pen­­tru sfințirea și binecu­vântarea acelui loc al Bog­­daniei (Țara Moldovei, n.n.)’. Racla cu cin­stitele moaș­te a fost transpor­tată cu o corabie pe Marea Nea­gră. Ajungând la Galați, apoi la Iași, au fost întâm­pinate de Vasile Vodă Lupu, de Mi­­tro­­politul Varlaam și de episcopii de Ro­man și Huși, de cler și credincioși.

În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așe­zate în minunata biserică a Mănăs­ti­rii Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria dom­ni­torului. Cins­titele moaște au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lă­caș, din acest motiv fiind mutate în pa­ra­clisul mănăstirii. Dar în seara zilei de 26 de­cem­brie 1888, după slujba Vecer­niei, din nea­tenție, a rămas aprinsă o lu­mânare din sfeș­ni­cul de lângă racla din lemn în care erau așe­za­te cinstitele moaște, peste noapte sfeșnicul a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era așezată racla, arzând mocnit toată noaptea și „prefăcându-l într-o grămadă de cărbun’. A doua zi dimineața, autoritățile de stat și bisericești, preoții și cre­dincioșii au constatat că cinstitele moaște au rămas neatinse, încă o mi­nune săvârșită prin puterea lui Dumnezeu.

Ridicate din mormanul de jar, moaș­tele Cuvioasei au fost adăpostite pro­vi­zo­riu în altarul paraclisului de la Mănăs­tirea Sfinții Trei Ierarhi și în curând strămutate în noua Catedrală mi­tropolitană din Iași, care fu­sese sfințită cu puțin timp mai îna­inte, la 23 aprilie 1887. Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea drept-credincioșilor mol­do­veni, care îi cer Sfintei Parascheva să mij­lo­ceas­­că pen­tru ei înaintea tronului ceresc, ve­ne­rând-o cu mul­tă evlavie, ca pe o adevărată ocrotitoare a Mol­dovei.

Drept-credincioșii creștini de pretutindeni o cinst­esc prin participarea lor la slujbele din 14 octombrie, în fiecare an, iar cei din Iași și din îm­pre­jurimi o cheamă în rugăciune, în orice clipă de cumpănă, cerându-i ocro­tire și ajutor. Sfânta Cuvioasă Parascheva este consi­derată, pe drept cuvânt, ocrotitoarea orașului Iași și a întregii Moldove, pentru că de-a lungul anilor mol­dovenii au simțit în viața lor lucrarea mi­nunată a harului dumnezeiesc prin mijlo­cirea Cuvioasei Parascheva cea mult folositoare.

De multe ori, vin oameni de pe tot cu­prinsul țării să-și plece genun­chii în fața raclei cu cinstitele ei moaș­te, ca să mul­­țumească pen­tru ajutorul și binecu­vân­­tarea ce lumi­nea­ză în via­ța lor.

 

Blestemul moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva

Multă lume merge la Iași, în fiecare an, la moaștele Sfintei Parascheva , dar puțini știu despre blestemul acestora.

În fiecare an, veșmintele Sfintei Cuvioase Parascheva se schimbă după un ritual sacru. Veșmântul original însă, nu este schimbat niciodată și se spune despre el că poartă blestemul domnitorului Vasile Lupu.

Înainte de marea sărbătoare, când moaștele Sfintei Parascheva sunt scoase pentru ca pelerinii ce merg la Iași să se poată închina la ele, acestea sunt îmbrăcate în veșminte noi, care sunt croite respectând un ritual aparte.

Veşmintele Sfintei Parascheva sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva.

Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, care datează de foarte mulți ani și la care participa doar câţiva preoţi ai Mitropoliei.

Veșmintele Sfintei Parascheva se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei, iar croitorii ţin post şi fac rugăciune înainte de a începe să le lucreze. Veșmintele sunt din catifea albă şi florile, la fel în aceeaşi nuanţă cum este împodobit baldachinul Sfintei Parascheva.

Puțini dintre cei care ajung să atingă moaștele Sfintei Parascheva știu că moaștele sunt îmbrăcate și cu un alt veșmânt sfânt, de care se leagă un blestem foarte puternic. Tradiția spune că sub veșmintele care se schimbă, moaștele poartă un veșmânt care nu se dă jos niciodată. Acesta are un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: „Blestemat să fie cel care va împraştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva'.

Credincioșii cred că acestea au puteri miraculoase, mulți credincioși mărturisind că s-au vindecat de boli grave după ce au mers să se roage și să atingă racla sfântă.

 

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva

Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, într-un sat din apropierea Constantinopolului, numit si din vechime si acum Epivata. Părinții, neam de greci, erau foarte credincioși și bogați. Ei au botezat-o și au crescut-o pe Parascheva în credința creștină.

La vârsta de 10 ani, după ce merge la biserică, simte chemarea lui Dumnezeu. Auzind acestea, s-a aprins inima ei, dorind să împlinească pe dată cuvântul Evangheliei și, ieșind din biserică și întâlnind un sărac, s-a ascuns de maica sa și, dezbrăcându-se de hainele bogate pe care le purta, le-a dat lui, iar ea a îmbrăcat hainele săracului.

Astfel, la vârsta de 20 de ani, aceasta a fugit de acasă fără știrea părinților, plecând la Constantinopol, unde s-a închinat în bisericile lui Dumnezeu, la moaștele Sfinților de acolo și a ascultat povățuirile duhovnicești ale sfinților bărbați de acolo.

Mai întâi pleacă la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, iar apoi decide să plece spre Ierusalim. După ce aceasta vede mai multe locuri sfinte, ea vrea să rămână într-o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului.

Ea nopțile și le petrecea în rugăciuni neîncetate, iar zilele în ajunări fără număr, în rugăciune cu lacrimi și tânguiri neîncetate, iar pentru puținul somn pe care și-l îngăduia, se culca jos pe pământul gol. Iar ea în toate era smerită, având cugetul cumpătat, inima curată și plină de evlavie către Dumnezeu.

Într-o noapte, un înger îi apare în vis și îi spune că trebuie să se întoarcă la părinții săi.

Ea a răbdat ani la rând în această mănăstire de călugărițe. Și nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, ajungând la vârsta de 25 de ani, a plecat de acolo și s-a dus la Iope. Și mergând de acolo pe o corabie, a pornit către patria sa, ajungând acolo după o călătorie plină de primejdii pe mare.

Apoi pururea pomenita a venit iarăși la Constantinopol, și după ce a cercetat dumnezeieștile locașuri și pe sfinții bărbați, a plecat și s-a așezat într-un sat numit Calicratia, în biserica Sfinților Apostoli, nesocotind petrecerea părinților săi de bun neam și batjocorind înțelepțește uneltirile vicleanului înșelător.

La vârsta de 27 de ani ea se stinge din viață. Ea fost îngropată aproape de mare.

La câțiva ani după moartea ei, trupul neînsuflețit al unui marinar a ajuns la țărm. Un localnic a decis să îl îngroape la mal. Săpând o groapă, aceasta a descoperit trupul neputrezit al Sfintei Parascheva. Nu a dat importanță acestui lucru și a îngropat marinarul alături de ea.

În noaptea următoare, unul dintre creștinii care a ajutat la îngroparea marinarului a visat-o pe Cuvioasa Parascheva. Ea i-a poruncit acestuia să îi ia trupul și să îl așeze la loc de cinste. În acest fel, trupul Sfintei Parascheva a ajuns în biserica Sfinților Apostoli din Kallicrateia.

Abia în anul 1641 moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au ajuns la noi în țară. Încă din 26 noiembrie 1944 și până în prezent, aceste moaște se află la Catedrala Mitropolitană de la Iași. Creștinii de pretutindeni pot ajunge aici pentru a înălța rugăciuni pentru iertarea păcatelor lor și pentru sănătate.

 

Citește și:

Sfintele Moaște și minunile înfăptuite de acestea

Cum să te rogi la moaștele Cuvioasei Parascheva

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Parascheva