(P) VARIANTELE VEGETALE BECEL CLASSIC ȘI BECEL LIGHT

(P)  VARIANTELE VEGETALE BECEL CLASSIC ȘI BECEL LIGHT

Becel Classic și Becel Light au o nouă rețetă, 100% vegetală, care are grija atât de sănătatea dumneavoastră, cât și de mediul înconjurător. 

Prin comparație cu producția untului animal, pentru fabricarea margarinei vegetale Becel se folosesc cu 66 % mai puțin sol, cu 50 % mai puțină apă, iar emisiile de CO2 sunt cu 75% mai mici.

Datorită amestecului unic de uleiuri vegetale din resurse de dezvoltare durabilă, Becel este bogat în omega 3 și 6, acizii grași ce contribuie la sănătatea inimii dumneavoastră.
100 % rețetă vegetală, potrivită și pentru vegani.

Dieta vegană: un obicei pe care veți dori să vi-l însușiți

Dieta vegană a cunoscut în ultimii ani un avânt extraordinar. În ce constă acest trend și de ce este el atât de atractiv pentru tot mai mulți oameni? 

Sănătate 

Dieta vegană corectă poate fi nu numai una completă, dar și una benefică pentru sănătate. La ora actuală, experții par să se fi pus de acord, iar părerea unanimă este că dieta vegană echilibrată nu este primejdioasă, deci nu ar trebui să ne fie frică să eliminăm orice fel de componente animale din meniul nostru. 

Conform declarațiilor oficiale, dieta vegană este benefică pentru sănătatea noastră datorită conținutului redus de grăsimi saturate, colesterol, proteine animale, dar și datorită conținutului mare de vitamine și substanțe nutritive provenite din consumul mai mare de fructe, legume și cereale și leguminoase de calitate. Dieta vegană ajută la reducerea greutății, a colesterolului și reglează tensiunea arterială și nivelul de zahăr din sânge. Totodată, ajută în prevenirea cancerului, mai ales a cancerului colorectal, de prostată și a cancerului mamar. 

Dieta vegană scade riscurile legate de consumul excesiv de produse animale. Este vorba de diferite boli ale civilizației, cum ar fi bolile de inimă și vasculare, afecțiuni metabolice, cancerul, dar și obezitatea. Dieta care se bazează pe alimente de origine animală conține în general mai multe calorii, grăsimi nesaturate și colesterol, și mai poate conține substanțe toxice, anabolice, precum și alte substanțe nedorite.

Mediu

Teama de încălzire globală și devastarea ecosistemului este din ce în ce mai acută. Unul dintre modurile în care putem ajuta mediul este tocmai aportul mai mare de alimente vegetale în meniul nostru și astfel, reducem alimentele de origine animală. Studiile arată că este cea mai bună metodă de a reduce impactul asupra mediului. 

Producția și consumul de produse animale din ziua de astăzi reprezintă o solicitare enormă pentru mediu. Contribuie la producerea gazelor cu efect de seră într-o cantitate similară cu cantitatea produsă de întreaga industrie de transport (inclusiv automobile, navele și avioanele). De asemenea este un consumator uriaș de suprafețe agricole. De exemplu, o jumătate din producția de grâu din Europa este destinată creșterii animalelor de gospodărie.

Aspectul etic

Mulți oameni percep condițiile de creștere a animalelor în marile crescătorii ca fiind neadecvate și din acest motiv, evită carnea sau chiar toate produsele animale și nu sunt de acord cu exploatarea neetică a animalelor pentru necesitățile omului.

Nu mâncăm doar salată. Cum să atingem o dietă vegană echilibrată și variată? 

Baza dietei vegane constă în consumul corect al tuturor componentelor nutritive. Haideți să vedem ce ar trebui să conțină „farfuria vegană ideală.

Combinarea ingredientelor principale: leguminoase, cereale, legume, fructe, nuci și semințe. Combinația tuturor categoriilor vă asigură o dietă echilibrată și potrivită sănătății, de aceea încercați să mâncați zilnic alimente din toate categoriile. Sunt bogate în mod natural în fibre, care vă dau senzația de sațietate. În afară de aceasta, nu trebuie să uitați de consumul suficient de lichide și de completarea vitaminei B12 și D.
Cerealele

Zilnic, ar trebui să consumăm cel puțin trei porții de cereale (porția = 60 g de cereale crude sau 100 g de cereale gătite). Dintre acestea fac parte orezul, ovăzul, secara, spelta, grâul, dar și ingrediente mai puțin cunoscute, cum ar fi meiul, hrișca sau quinoa. Mai departe putem consuma cereale prelucrate cum ar fi pâinea și pastele integrale (coucous, bulgur) sau tortilla. În primul rând, ar trebui să optăm pentru cerealele integrale, care reprezintă o sursă excelentă de fibre, proteine, vitamine din grupa B, zinc și fier. 

Legumele

În ce privește legumele, ar trebui să consumăm zilnic cel puțin patru, cinci porții (porția = 100 – 150 g de legume crude sau 75 g de legume preparate). Legumele din rândul brassicaceelor, cum ar fi brocoli, varza creață, varza de Bruxelles, varza sau conopida sunt excelente. Aceste legume sunt o sursă excelentă de calciu, fier, fibre și vitamina C. Morcovii, cartofii dulci și dovleacul sunt în schimb bogate în beta caroten. Alegeți legumele în funcție de culori, țineți cont și de varietate și adăugați în meniu cât mai multe sortimente în decursul săptămânii. Astfel veți oferi corpului toate substanțele necesare.

Fructele 

O altă componentă integrală a farfuriei dumneavoastră sunt fructele. Reprezintă o sursă importantă de fibre, vitamina C și beta carotenul deja menționat. Zilnic, ar trebui să consumăm cel puțin trei sau patru porții de fructe (porția = 1 bucată de mărime medie de fructe ori 60 g de fructe boabe). La alegerea fructelor țineți cont mai ales de diversitate. La fel ca legumele, fructele sunt pline de antioxidanți. Alegeți să consumați fructe în locul sucurilor, care sunt de multe ori concentrate, lipsite de antioxidanți și fibre și conțin zaharuri adăugate.

Leguminoasele

Leguminoasele, o componentă foarte importantă a farfuriei, reprezintă o sursă importantă de proteine vegetale și fibre. Ele sunt bogate în fier, calciu, zinc și vitaminele din grupa B. În fiecare zi ar trebui să mâncăm cel puțin două sau trei porții de leguminoase (porția = 100 g fasole gătită, 115 g tofu, 250 ml lapte de soia sau 60 g hummus). Dintre leguminoase fac parte toate felurile de fasole, lintea, mazărea și cicerul. Mai departe, în această categorie includem și alternativele vegetale cum ar fi tofu, tempeh și laptele de soia. Dacă leguminoasele nu fac parte din meniul dumneavoastră în mod regulat, adăugați-le treptat. Conțin o cantitate mare de fibre, care pot produce probleme de digestie – corpul trebuie să se obișnuiască treptat cu administrarea lor.

Nucile și semințele

Nucile și semințele dețin rolul grăsimilor sănătoase. În fiecare zi ar trebui să consumăm aproximativ 30 g de nuci sau două linguri de unt de nuci. Pentru o cantitate suficientă de acizi saturați omega 3, ar trebui să mâncăm zilnic două linguri de semințe de in sau chia. Un conținut considerabil de ulei de in găsiți și în margarina vegetală de calitate.

Deficiența de proteine și alte îngrijorări pe care nu trebuie să le luați în seamă

Vreți să măriți cantitatea de componente vegetale din meniul dumneavoastră, dar vă este teamă că nu este benefic pentru dumneavoastră sau că v-ar putea dăuna? Poate este din cauza faptului că v-ați întâlnit cu unul dintre miturile cunoscute despre dieta vegană. Îndoiala cea mai frecventă legată de reducerea dietei bazate pe alimente de origine animală, despre care se vorbește cel mai des, este deficiența de proteine. Sigur v-ați întâlnit cu argumentul că avem nevoie de carne și de produsele lactate, pentru că reprezintă pentru noi o sursă neînlocuibilă de proteine. 

Însă, în realitate, dieta vegană oferă la fel de multe proteine precum cea animală. O dietă echilibrată trebuie să cuprindă spectrul complet de aminoacizi, unitățile de construcție ale proteinelor. Printre alimentele vegetale găsim o serie de surse excelente ale acestora: cereale, nuci și semințe, dar și de fructe și legume. Consumul lor combinat și variat asigură fără probleme întregul spectru de aminoacizi esențiali, reprezentând valoarea integrală a proteinelor. 

O altă îngrijorare frecventă în ceea ce privește dieta vegană este și deficiența de calciu, pe care o asociem cel mai adesea cu laptele. Un conținut bogat de calciu îl au migdalele, macul, susanul, broccoli sau verdețurile de culoare verde închis. Fierul îl găsim iarăși în cerealele integrale, lintea roșie, totodată verdețurile de culoare verde închis (acestea sunt un adevărat miracol) și în algele marine. 

Un meniu complet în care sunt incluse toate elementele vitale se poate alcătui din alimente pur vegetale. De aceea, nu trebuie să vă fie frică să includeți mai multe alimente vegetale în meniul dumneavoastră! Chiar și o zi pe săptămână de dietă vegană este un pas în direcția corectă.  https://unviitordinplante.ro/

100% Rețete vegane

1.Rețetă

Micul dejun

Pâine integrală cu pastă de morcovi și țelină 

Ingrediente pentru 1 porție

80 g pâine integrală

½ țelină

1 morcov mai mic

sare, zeamă de lămâie și pătrunjel verde după gust

10 g Becel 

Preparare: Radem mărunt țelina și morcovul, punem un pic de sare, adăugăm zeamă de lămâie și amestecăm cu Becel. Decorăm cu pătrunjel verde și servim cu pâine integrală.

2. Rețetă

Micul dejun

Müsli la cuptor cu banane și nuci 

Ingrediente pentru 8 porții: 

150 g fulgi de ovăz

50 g Becel 

10 g zahăr din trestie de zahăr

30 g sirop din cicoare

50 g migdale

50 g stafide

25 g alune

50 g fructe proaspete (de exemplu: afine, zmeură etc)

iaurt de migdale (1 porție = 200 g)

Preparare: Adăugăm migdalele, alunele și bananele în blender. Încălzim încet Becel cu zahărul și siropul în tigaie, adăugăm fulgii și celelalte ingrediente și prăjim un pic la temperătură scăzută. Învelim tava cu hârtie de copt, introducem amestecul în cuptor și coacem în jur de zece minute la temperatura maximă de 150 °C. După puțin timp amestecăm conținutul și îl introducem din nou în cuptor până se rumenește. Servim preparatul cu iaurt de migdale.

3. Rețetă

Micul dejun

Piure de hrișcă cu lapte vegetal și scorțișoară 

Ingrediente pentru 1 porție

50 g hrișcă

10 g Becel

200 ml lapte vegetal

100 ml apă

1 lingură sirop de agave

10 g semințe de in

scorțișoară

nuci și fructe proaspete după necesități (tip: afine, migdale)

Preparare: În oală turnăm laptele vegetal cu apă și aducem la fierbere. Adăugăm hrișca și amestecăm bine. Punem deoparte și lăsăm să stea puțin. Adăugăm Becel și amestecăm. Adăugăm scorțișoara, siropul de agave și semințele de in.

4.Rețetă

Gustare

Smoothie din banane și biscuiți de ovăz 

Ingrediente pentru 1 porție smoothie:

1 banană mai mică

1 lingură de proteină din cânepă

lapte vegetal după necesități

Ingrediente pentru 10 biscuiți:

120 g fulgi de ovăz

70 g făină integrală de grâu

80 g Becel

50 g zahăr din trestie de zahăr

80 g fructe uscate (de exemplu: merișoare, caise sau prune)

30 g nuci (de exemplu: pecan, nuci sau migdale) și semințe

2 lingură de sirop de arțar

O jumătate de linguriță de praf de copt

un praf de sare

Măcinăm mărunt toate ingredientele în blender. 

Preparare: Preîncălzim cuptorul la 150–165 °C. Într-un blid amestecăm făina cu sare, praful de copt și zahărul. Topim Becel și turnăm în ea siropul de arțar. Presărăm făina, adăugăm fulgii și fructele uscate, nucile și semințele tăiate. Amestecăm până se formează un aluat lipicios și apoi formăm biluțe pe care le turtim ușor și le așezăm pe tava învelită cu hârtie de copt. Coacem până se rumenesc (12–15 minute).

5. Rețetă

Micul dejun

Pâine integrală cu Becel, gem de căpșuni și cacao cu lapte vegetal 

Ingrediente pentru 1 porție

80 g pâine integrală

10 g Becel

20 g gem de căpșuni

200 ml cacao cu lapte vegetal

6.Rețetă

Micul dejun

Piure de mei cu lapte vegetal, caise și nuci 

Ingrediente pentru 1 porție

75 g mei

200 ml lapte vegetal

10 g Becel

100 g compot de caise

20 g nuci

Preparare: Pentru pregătirea piureului putem folosi ori mei sau piureul instant de mei. Dacă folosim mei, este necesar ca înainte de fierbere să- l clătim cu apă rece și după aceea să-l opărim cu apă fierbinte. Apoi turnăm lapte vegetal fierbinte și fierbem la foc moderat până se înmoaie. În piureul gata preparat, adăugăm Becel și asezonăm cu compot de caise și nuci tăiate.

7. Rețetă

Cină

Conopidă călită cu mazăre și morcov 

Ingrediente pentru 2 porții:

½ conopidă

2 morcovi mai mici

100 g mazăre

2 linguri de ulei

20 g Becel

200 ml lapte de cocos

1 linguriță de semințe de muștar negru

curry și sare după gust

coriandru și ardei chili după gust

Preparare: Desfacem conopida în buchețele, tăiem morcovii în felii rotunde și prăjim în ulei. Adăugăm puțină apă, sare, curry și călim până se înmoaie. Adăugăm laptele de cocos și mazărea proaspătă sau dezghețată. Pentru a subția compoziția adăugăm Becel și amestecăm cu semințe de muștar negru. Adăugă coriandru și ardei chili după gust.

8.Rețetă

Micul dejun

Pâine de secară cu pastă de busuioc 

Ingrediente pentru 6 porții

150 g Becel

60 g busuioc

80 g roșii uscate

o jumătate de linguriță de boia de ardei 

sare și piper după gust

pâine de secară (1 porție = 80 g)

Preparare: Tăiem roșiile și busuiocul cât mai mărunt și amestecăm cu Becel și celelalte ingrediente. Condimentăm după gust.

9.Rețetă

Prânz

Chiftele din sfeclă roșie cu soia mărunțită & piure de cartof dulce 

Ingrediente pentru 4 porții de chiftele

150 g granule din soia

500 g sfeclă roșie

250 g făină

3 linguri sos de soia

250 ml apă

2 căței de usturoi

3 linguri de semințe chia

ulei vegetal

Ingrediente pentru 2 porții piure de cartof dulce:

1 cartof dulce mare

20 g Becel 

200 ml lapte vegetal

sare și piper după gust

Preparare: Vom avea nevoie de granule de soia pregătite după instrucțiuni. Lăsăm granulele să se scurgă și punem în castron, adăugăm o sfeclă roșie crudă, pe care o curățăm și o radem. Adăugăm apa, semințele chia, sosul  de soia, usturoiul și la final, făina. Din amestec facem chiftele. Ungem tava învelită cu hârtie de copt cu ulei. Coacem la temperatura de 180 °C, până când chiftelele fac o crustă de culoare maroniu deschis. 

Cartoful dulce îl curățăm, îl tăiem și fierbem în apă până se înmoaie. După fierbere vărsăm apa, adăugăm Becel și laptele vegetal. Amestecăm cu mixerul vertical până iese un piure fin.