Obiceiurile lui Răpciune se țin de vin

Obiceiurile lui Răpciune se țin de vin

Răpciune este denumirea lunii septembrie, în calendarul popular. Cârstovul viilor, Teclele, Filipii de toamnă sunt numai câteva dintre sărbătorile tradiţionale româneşti pline de obiceiurile lui Răpciune. Mai există şi multe alte obiceiuri din străbuni care merită duse mai departe.

Tu ții obiceiurile lui Răpciune?

„În luna Răpciuni cad copiii pe tăciuni' spune o vorbă din bătrâni. Şi asta pentru că această perioadă din an este dedicată culesului viilor. Când oamenii se strâng în jurul focului, seara, de Viniţel sau Vinimeriu, ca să stoarcă strugurii pentru vin şi să prepare mustul. În calendarul popular, sărbătorile lui Răpciune sunt specifice trecerii dintre anotimpuri, la echinocţiul de toamnă. Dar şi lucrărilor agricole, precum Ziua Şarpelui, Berbecari sau Începutul verii lui Mioi. Se spune că acum e bine să mergi la drum lung şi să-ţi faci haine noi.

Florile vorbesc de Ziua Crucii

Străbunii aveau o lege nescrisă: până pe data de 13 ale lui Răpciune, câmpurile de grâu trebuiau arate şi semănate, crezându-se că nu e bine să fii zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat. Încă se mai poate semăna varză, spanac şi morcovi, se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii copţi şi se adună seminţele din grădini. Dar, pe 14 septembrie, e mare sărbătoare creştinească: Ziua Crucii sau, cum e ştiută în popor, Cârstovul viilor. Acum se pomenesc morţii, se dau de pomană ulcele sau vase noi cu miere, apă şi colac cu lumânare. E o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi a viţei de vie, de unde şi numele de „Cârstovul viilor'.

Se spune că acum pământul se închide, după ce toate vietăţile ieşite din el de Alexii se întorc înăuntru. În plus, în această zi, florile vorbesc între ele, ştiind că apoi urmează să se usuce şi nu se vor mai vedea până la anul. În calendarul ortodox, Înălţarea Sfintei Cruci e zi de post. Superstiţioşii nu se ating şi nu gustă fructe sau legume ce au legătură cu semnul crucii, precum nuci, roşii, mere, pere, etc. Sărbătoarea mai este cunoscută şi ca Ziua Şarpelui. Dacă tună după Ziua Crucii, toamna va fi lungă.

Berbecarii protejează vitele

În cea de-a doua jumătate a lui Răpciune, urmează o serie de interdicţii, de a căror respectare depind viitoarele recolte. Spre exemplu, în ultimele zile de septembrie, cunoscute drept Vara lui Mioi, are loc Nunta oilor sau Năpustitul berbecilor. Pe 24 septembrie încep Teclele  sau „Berbecarii', care se ţin cu sfinţenie pentru apărarea turmelor de lupi şi a gospodăriilor de foc. Între 26 şi 28, sosesc Filipii de toamnă, zile în care nu se coase, nu se mătură şi nu se macină grâu, iar în ultima dintre ele, „Haritonul', femeile, în special, o respectă cu stricteţe, ca să nu înnebunească.

Sursa foto: 123rf.com