Obezitatea e „cutia Pandorei” cu boli. Alimentația e de vină?

Obezitatea e „cutia Pandorei” cu boli. Alimentația e de vină?

Tot ce-i prea mult strică. E valabil și pentru kilogramele în plus, care trag mult prea greu pe cântarul sănătății noastre. Obezitatea este un adevărat pericol.

Știu pe cineva care obișnuiește să spună ironic că e mai bine să mori tânăr, frumos și sănătos decât bătrân, urât și plin de boli. Dar ce te faci dacă se întâmplă chiar când ești tânăr, dar urât și plin de boli, tocmai din cauza lipsei de cumpătare? Să pierzi măsura lucrurilor este, poate, unul dintre cele mai grave gesturi pe care le poți face într-o viață. Căci, printre altele, asta duce și la pierderea controlului asupra propriei sănătăți, a propriei stări de bine. Iar cele mai urâte boli cronice stau la pândă și, cu fiecare kilogram în plus, încep să-și facă simțită prezenta. Ba mai mult, obezitatea își bagă la înaintare și aliații de nădejde, complicațiile, care nu fac altceva decât să scadă calitatea vieții și să o scurteze.

Controlează obezitatea, să nu te controleze!

Studii recente au scos la iveală un fapt, tot mai vizibil de altfel. În România, 44% dintre femei și 58% dintre bărbați sunt supraponderali sau obezi. Iar copiii își urmează cu pași repezi părinții. Iar la vârsta adultă, dacă nu chiar din adolescență, să se confrunte cu afecțiuni dintre cele mai grave. Cercetătorii au ajuns la concluzia că obezitatea este o boală. Și nu una oarecare, ci „molipsitoare' și dătătoare de probleme de sănătate care se ameliorează și chiar dispar odată cu pierderea surplusului de greutate.

Totodată, obezitatea e costisitoare și necesită un tratament special, din partea unei echipe de medici de diferite specialități, interniști, nutriționiști, psihologi, diabetologi, cardiologi, gastroenterologi, pneumologi și chiar chirurgi. Căci hipertensiunea, insuficiența cardiacă, tulburările respiratorii și de somn, diabetul, steatoza hepatică, infertilitatea și impotența sunt doar câteva dintre consecințele excesului ponderal.

Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului

Cel mai longeviv bărbat în 2019, Gustav Gernetg, 114 ani, născut pe 15 octombrie 1905, spune: Toată viața mea am trăit frumos, am mâncat bine. Dar niciodată diete, mereu unt, niciodată margarină. Nu am atins țigara și am băut alcool numai la sărbători.'

Pe de altă parte, Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi a făcut o afirmație surprinzătoare, în cadrul conferinței organizate cu prilejul Zilei Internaționale a Alimentației. „Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului. Genomul nostru recunoaște doar alimentele acelea naturale, integrale.', spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

„Ca și consumatori obișnuiți, înțelegem că alimentul trebuie să fie gustos, savuros, să aibă textură, culoare. Dar simțurile noastre nu pot percepe calitatea intrinsecă a alimentului, calitatea nutrițională, adică aceea de a ne hrăni. Pentru că noi avem nevoie de 50 de nutrienți esențiali, care sunt: aminoacizi esențiali, vitamine, minerale, doi acizi grași Omega 3, iar toți acești nutrienți trebuie să se afle într-o matrice naturală', subliniază prof. dr. Mencinicopschi.

ADN-ul dictează hrana

'Rezultatele cercetărilor privind alimentația populatiei globale în 2028 relevă un meniu care va conține cu siguranță mai puțină carne și lactate. Alimentația va fi bazată pe caracteristicile genetice ale individului. Și studierea genomului fiecăruia va conduce la o maximă personalizare a programului alimentar. Astfel, se va incheia era dietelor bazate pe recomandări generale. Și se va întelege faptul ca alimentele care hrănesc și energizează un individ, produc oboseală cronică sau balonare altuia.

Așadar, prin analizarea ADN-ului vom fi în masură să recomandăm excat ce tip de fructe sau de legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană și cat de des. Deși par la acest moment un scenariu abstract, alimentele bogate în proteine de origine animală vor fi înlocuite de: insecte, alge, GMO, carne din plante, plante perene, etc.

Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numarul de calorii pe care-l furnizează. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate.',  a precizat  Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu.

Sursa foto: Shutterstock