O migrenă nu trebuie confundată cu banalele dureri de cap de care suferim cu toții, la un moment dat. O migrenă este o cefalee cronică primară. Și se caracterizează prin atacuri de durere de cap moderate până la severe, frecvent unilaterale și pulsatile. În plus, se accentuează la efort. O migrenă este adesea însoțită de greață, sensibilitate la lumină, la zgomot, la mirosuri. Durata atacurilor este între 4 și 24 ore, dar depinde de la caz la caz. Pentru un diagnostic precis, este nevoie să fi suferit anterior minimum cinci astfel de atacuri de cefalee.

Ce este o migrenă

O migrenă constituie „cea mai frecventă cauză a cefaleelor recurente de intensitate moderată spre severă. Tulburarea debutează, de obicei, la pubertate sau la vârsta adultă, cu o prevalență mai mare la sexul feminin.”, explică Dr. Andra Schiopu, medic specialist neurologie, Laurus Medical Deva.

„Migrena se presupune că este un sindrom dureros de etiologie neurovasculară. Mecansimul declanșator al atacurilor migrenoase nu este bine cunoscut. S-au identificat numeroși factori declanșatori. Cum ar fi: vinul roșu, saltul peste mesele obișnuite, modificări meteorologice, deprivare de somn, stress și factori hormonali. Nivele fluctuante ale concentratiei hormonilor estrogeni pot fi factori declanșatori.

De aceea, o migrenă debutează la menarhă. Prezintă atacuri severe în timpul menstruației -cunoscută sub forma de migrena menstruală – și se accentuează la menopauză. În multe cazuri, migrena se remite in cursul sarcinii. Sau se poate exarcerba în primul și al-2-lea trimestru de sarcină. Contraceptivele orale și alte terapii hormonale pot agrava sau declanșa o migrenă.”, completează dr. Șchiopu.

La ce să te aștepți

La unii pacienți, migrena poate fi precedată sau acompaniată de simptome vizuale. Acestea constau în luminițe strălucitoare, zig-zag-uri, scotoame. În acest caz, simptomatologia poartă denumirea de migrenă cu aură. Durerea poate varia în intensitate, iar atacurile pot dura de la ore la zile. Dispar de obicei după somn.

Durerea poate fi uni sau bilaterală. „Cel mai frecvent are distribuție fronto-temporală, fiind descrisă ca având un caracter acut, de compresie sau uneori pulsatil. Pacienții acuză dificultăți de concentrare în cursul atacurilor migrenoase. Activitatea fizică de rutină împreună cu zgomotul și lumina îl determină pe pacient să se retragă într-o încăpere întunecoasă și liniștită. Forme rare de migrenă se pot manifesta ca migrena arterei bazilare. Și constau într-o combinație de vertij, ataxie, amputări de câmp vizual, tulburări senzoriale.”, adaugă dr. Șchiopu.

Se tratează?

Diagnosticul migrenei se bazează pe istoricul tipic al pacietului si examenul neurologic normal. Se pot face și investigații paraclinice suplimentare. Dintre acestea, pot fi probe de imagistică cerebrală, care se utilizează dacă se suspectează o cefalee secundară.

Atacurile acute se tratează cu analgezice simple: acid acetilsalicilic, ibuprofen, diclofenac, paracetamol. Dar, potrivit Dr. Andra Schiopu, „Combinația de acid acetilsalicilic, paracetamol, cafeina este mai eficienta decât fiecare compus in parte. Pentru a preveni cefaleea cauzată de abuzul medicamentos, folosirea analgezilor simple nu ar trebui să depășească 15 zile/lună. Iar cea a analgezicelor combinate, maximum 10 zile/lună.

Antiemeticele se folosesc pentru a trata greaâa. Dar s-a demonstrat că imbunătățesc absorbtia analgezicelor. În cazul atacurilor de migrenă severă, se folosesc alcaloizii de ergot și triptanii. Însă, folosirea triptanilor este restricționată la maxim 9 zile/lună. Iar ca efecte adverse pot fi infarctul miocardic, aritmiile cardiace și accidental vascular cerebral.”

Sursa foto: Shutterstock