”Am fost cerută în căsătorie chiar în seara de Crăciun”

”Eram împreună de doar trei luni. Totul mergea bine, dar nu mă așteptam la asta. Eram în vizită la familia lui. Făcuseră bradul și urma să ne dăm cadouri. Am încercat și eu să le iau daruri părinților și surorilor, dar nu știam dacă o nimerisem. În orice caz, îmi dădeam seama că nu mă pricep la nimic. Ei trăiau la țară și eu fusesem crescută la bloc. Am încercat să mă bag și eu la pregătiri, dar nu am fost primită. M-au privit neîncrezător și au zis ceva de genul: ”să nu-mi stric mâinile”. Într-un final, mama lui m-a lăsat în bucătărie să fac un tort, dar din privirile lor am înțeles că nimeni nu spera să iasă nimic bun din mâinile mele. Și i-am suprins cu cel mai bun cheescake cu fructe de pădure pe care îl mâncaseră ei vreodată. Mă rog, cred că era prima dată când gustau așa ceva, dar au zis că e ”ca la cofetărie” și au început să mă privească mai cu încredere. Apoi, am început să le dau cadourile. Șalul pentru mama lui a fost un succes, mai puțin bijuteriile pentru surori (set de cercei și mărgele din sticlă de Murano). Au zis ele că le plac, dar se vedea că nu e stilul lor. Pentru taică-su adusesem un whisky, dar nu se compara cu palinca pe care o făceau ei în casă… Și a venit rândul lui Mihai să-mi dea un cadou. A scos din buzunar un pachețel mic de tot. Chiar mă gândeam ce ar putea fi. Pe bune că nu-mi trecea prin cap că e chiar un inel de logodnă. Am îndepărtat hârtia colorată în care era împachetat și am văzut o cutiuță de bijuteri. Atunci m-am gândit că poate mi-a luat un lănțișor, dar până să mă dumiresc eu a lăsat un picior la pământ (exact ca în filme) și mi-a pus întrebarea. Toți cei din cameră au tăcut deodată. Eu mi-am pus mâinile pe față de surprinsă ce eram și am izbucnit în ceva care nu era nici râs nici plâns. Într-o fracțiune de secundă m-am îngrozit de ce putea gândi familia lui și am spus cel mai hotărât ”da” cu putință. În mai am făcut o nuntă ca în povești.” Ana-Maria, București

Sursa foto: 123rf.com