O aspirină poate face minuni. Ce trebuie să știi despre „pilula magică”

o aspirină

O aspirină poate fi cu adevărat de folos. Că-ți curge puțin nasul, că te doare capul, că ai febră musculară, dureri menstruale sau simți un început de gripă, aceeași pilulă magică, o aspirină te scoate din impas. Și niciodată nu dă greș. Culmea, e veche de când lumea, dar bună!

Totul despre aspirină

Deși pare greu de crezut, există un singur remediu pentru o paletă largă de afecțiuni. E unanim acceptat: acidul acetisalicilic (ASA). E știută de toată lumea drept aspirină. Dar pilula-minune e ca nicio altă substanță medicinală. Nu degeaba e singura studiată atât de intens şi de asiduu. Și nu de ieri de azi, ci de milenii. Ba mai mult, cercetătorii nu mai contenesc să-i descopere proprietăți benefice.

Salcia a făcut istorie

Alungă durerea. Scade febra și reduce inflamațiile. Are încă multe alte efecte benefice. Însă acestea sunt cunoscute încă de acum vreo 3500 de ani. Îți vine să crezi că părintele medicine, Hipocrate, își trata pacienții ce sufereau de dureri de cap și de febră cu un praf cu gust amar, obținut din scoarță și frunze de salcie? Este vorba exact despre aceeași substanță, numită azi pompos acid acetisalicilic. La vremea aceea, nu se știau prea multe despre leacul miraculos.

Însă, după sute de ani, pe la 1828, Johann Buchner, profesor de farmaceutică de la Universitatea din München, a extras din frunzele și scoarța de salcie particule galbene. Și le-a numit salicilină. Pe de altă parte, nici chimistul francez Henri Leroux nu s-a lăsat mai prejos și a îmbunatățit metoda de prelucrare, reușind să obțină 30 g de salicilină dintr-o jumătate de kilogram de scoarță de salcie.

Mai târziu, italianul Raffaele Piria a făcut următorul pas, în 1838, către aspirina de azi. Chimistul italian de la Sorbona a transformat, în timp, salicilina în acid salicilic. Numai că substanța lui avea și efecte negative asupra stomacului, precum iritațiile gastrice și diareea. Abia în 1853, un chemist francez, Charles Frederic Gerhardt a găsit formula acidului acetilsalicilic. Dar, în ciuda rezultatelor sale uimitoare, a abandonat cercetările, fără nicio intenție de a-l vinde.

Noroc cu Felix Hoffmann, cercetătorul german, care, în 1877, lucrând în cadrul companiei Bayer, a scos din nou la lumină formula lui Gerhardt. El a testat produsul chiar pe tatăl său, suferind de dureri cumplite provocate de artrită. Cum rezultatele îmbucurătoare nu s-au lăsat prea mult așteptate, și-a convins superiorii să comercializeze preparatul miraculos. Așa a venit pe lume celebrul Aspirin.

Ce știe să facă o aspirină?

Acum, fie vorba-ntre noi, câți se gândesc la cine a inventat pilula magică, atunci când o înghit pentru a le alina suferința? Ce e mai important e faptul că aceasta, odată patentată, în 1889, a ajuns principalul leac pentru întreaga planetă. Numele ei s-a format din A de la acetil și „spir”, de la acidul spiric, extract din frunze de salcie și din planta Spiraea ulmaria, cunoscută la noi ca „barba caprei”.

Azi se produc zilnic cam 50.000 de tone, iar anul acesta, compania germană Bayer a aniversat producerea a un milliard de tablete. Potrivit specialiștiulor de la Laboratoarele Bayer, pilula magică este prescrisă, în zilele noastre, până și în afecțiuni cardiace, studii recente demonstrându-i eficiența și în prevenirea unor forme de cancer, precum cel colorectal. Protejează inima și vasele de sânge, previne apariția bolii Alzheimer, a infarcturilor și accidentelor vasculare cerebrale.

Pe de altă parte, profesorul Ronald Eccles, de la Universitatea din Cardiff, directorul Institului de cercetare a răcelilor, consideră că o combinaţie de aspirină şi vitamina C este cel mai eficient tratament al virozelor. Iar dacă medicamentul este efrvescent, e cu atât mai bine, dat fiind că e mai blând cu stomacul și acționează mai rapid.

Ce spune specialistul

Profesorul Doctor Karsten Schrör, de la Institutul de Farmacologie al Universității Heinrich Heine din Düsseldorf, Germania, spune despre acidul acetilsalicilic că „inhibă producerea în organism a substanţelor chimice responsabile cu declanșarea durerii, febrei, inflamaţiilor, de unde și tripla acţiune a aspirinei: analgezic, antiinflamator, antitermic.

Datorită acestor proprietăţi, o aspirină este indicată atât în cazul durerilor banale, de cap, de dinţi, de gât, menstruale, reumatice, de spate, dar şi pentru scăderea temperaturii şi calmarea simptomelor răcelii şi gripei. Aspirina efervescentă este și mai puțin invazivă, conţinând o substanţă tampon, cu un timp redus de contact cu mucoasa stomacului, ajungând în sânge în mai puțin de un sfert de oră de la înghițire.” Aspirina se numără printre foarte puținele medicamente recomandate chiar și gravidelor.

Pentru că irită mucoasa gastrică, aspirina nu le este recomandată celor ce suferă de ulcer gastric sau duodenal.

Sursa foto: Libertatea pentru femei

Loading...