Mirela Boureanu Vaida: ”Vreau un viitor mai bun pentru copiii mei”

Mirela Boureanu Vaida: ”Vreau un viitor mai bun pentru copiii mei”

Cu o fetiţă de un anişor şi al doilea pe drum, cu emisiuni zilnice şi week-end-uri la teatru, viaţa Mirelei Boureanu Vaida este foarte activă. Despre pregătiri, amintiri și dorințe aflați chiar de la artistă.

 

Te simți răsfățată de prezent?
Da, acum mai mult ca niciodată pot spune că am tot ceea ce îmi doresc. Cunoscusem împlinirea pe plan profesional, dar acum, de când sunt mamă, lucrurile au luat o cu totul altă întorsătură, practic s-a răsturnat scara de priorităţi. Cu atât mai mult acum, când vom avea pereche, fetiţă şi băieţel, chiar nu îmi pot dori mai mult.

Familia ta se va mări în luna august. Cum merg pregătirile pentru venirea pe lume a bebelușului?
Calea acum e bătătorită de către Carla, avem tot ceea ce ne trebuie, nu mai suntem în cursa contra cronometru în care eram în urmă cu un an, când era cât pe ce să vină pe lume fetiţa şi nu aveam nici măcar pătuţul montat. De data aceasta totul e la locul lui, ne trebuie doar câteva scutece mai mici ca număr. Îndemânarea şi răbdarea sunt deja instalate în casa noastră, nervii sunt şi ei întinşi la maximum, dar doar aşa funcţionăm noi.

V-ați gândit la un nume?
În principiu l-am ales, însă noi suntem oamenii momentului, aşa că o să ne dăm seama pe loc dacă are făţucă de Vladimir, Tudor, Alexandru sau Iancu.

Ce te ajută să te menții în formă? Ai o sarcină ușoară?
Doamne ajută, da! Am o sarcină uşoară, n-am simţit deloc rigorile pe care mi le-a impus prima sarcină. Sigur, atunci lucra intens şi frica primei experienţe de acest gen, eram mai mult precaută decât efectiv deranjată de ceva. De data asta, parcă am şi uitat că sunt însărcinată. Nu am timp să îmi dau seama, nu pot să îi spun Carlei că nu o pot lua în braţe sau că mă doare ceva, ea vrea să fiu cu ea şi să mă joc la orice oră şi în orice poziţie. Trebuie să răspund la parametri maximi şi asta, într-un fel, mi-a uşurat sarcina, nu am conştientizat „problemele' şi limitele ei. Doar că se simte că am pornit cu un „avantaj' de cinci kilograme faţă de prima sarcină, iar lucrul ăsta sigur îşi va spune cuvântul peste vară. Cei doi copii însă mă vor aduce la piele şi os într-un timp foarte scurt.

Vei prezenta 'Mireasă pentru fiul meu' până la încheierea sezonului?
Nu, sub nicio formă, pentru că actualul sezon se încheie pe 27 august, iar data probabilă a naşterii este 20 august. Asta doar dacă nu vrem să experimentăm o naştere în direct, că tot moderez un reality show. Dacă mă gândesc mai bine, travaliul meu ar putea acoperi cele două emisiuni zilnice. (zâmbește)

Show-urile de tip reality sunt pe val. Pe tine ce te atrage în formatul 'Mireasă pentru fiul meu'?
Îmi place foarte mult tocmai faptul că e reality. Nu aş putea funcţiona pe sistemul unor lucruri prestabilite. Nu îmi place şi nici nu mă pricep să lucrez cu prompterul. Îmi place să creez, să fiu spontană, îmi place mult să lucrez cu oamenii. Mă simt foarte bine în acest format, mai ales că sunt tineri ce provin dintr-o generaţie diferită de a mea, mult mai dezinhibaţi faţă de cum eram noi, generaţia cu cheia la gât, mult mai îndrăzneţi şi în faţa cărora nu îmi permit să am subiecte tabu, aşa că trebuie să ţin pasul cu realităţile lor.

Ce reușește să te influențeze seminificativ și te ajută să ai o minte deschisă?
Consider că o emisiune zilnică, de orice tip, te obligă să ţii ritmul cu evenimentele, fie ele politice sau sociale, cu cotidianul, chiar şi cu vremea de afară. Indiferent de presiunea lumii exterioare, trebuie să îţi păstrezi concentraţia la maximum, să fii lucid şi mereu „pe cai', pentru că directul e imprevizibil. Mă ajută şi spectacolele de teatru – sunt evadarea mea la fiecare sfârşit de săptămână, plimbările în parc cu fetiţa mea şi socializarea de la locul de joacă şi, nu în ultimul rând, cărţile pe care le mai citesc din când în când seara dinainte de culcare.

Capacitatea ta de a iubi s-a schimbat în ultimii ani?
Da, te umanizează cu totul venirea pe lume a unui copil, în sensul că începi să înţelegi diferenţa dintre a fi egoist şi a te pune mai tot timpul pe ultimul plan. Nu întelegeam niciodată părinţii pe care îi vedeam atât de preocupaţi sau mămicile care nu aveau alt subiect de discuţie în afară de copiii lor. Am ajuns una dintre ele şi mă întreb oare mai pot iubi şi un al doilea copil? Că parcă o iubesc cu totul pe Carla! Dar ştiu că un părinte are resurse infinite atunci când e vorba de copiii lui, oricâţi ar avea la număr.

Care au fost dintotdeauna cuvintele tale preferate?
Ambiţie, libertate, determinare, naturaleţe şi, poate, melancolie.

Ești omul prezentului sau te mai pierzi și în amintiri?
Doar când trebuie sunt omul prezentului. În direct nu îmi permit să fiu astfel, dar prin definiţie sunt o romantică. Chiar dacă nu las să se vadă foarte mult în ceea ce fac la tv, sunt o fire nostalgică, uneori la limita tristeţii. Trăiesc mult din amintirile lucrurilor frumoase la care am fost nevoită să renunţ prin prisma preocupărilor pe care le avem acum, dar mă hrănesc cu ele. Nu cu părere de rău, privesc la ele cu dorinţa de a le retrăi. Sigur că mai am momente în care îmi doresc să evadez cu soţul meu într-o capitală romantică, dar îmi revin repede.

Ai fost un copil ascultător? Ce îți plăcea la nebunie în copilărie?
Răspunsul este nu! Am crescut la ţară, împreună cu fratele meu, aşa că am crescut liberi, precum căluţii pe islaz, aşa cresteau toţi copiii pe atunci, desculţi, pe uliţe, prin vecini. Plecam dimineaţa şi veneam seara. Nu aveam nimic din ce există azi. Mi se pare un miracol că toată generaţia noastră a ajuns azi în viaţă, în siguranţă, când am crescut atât de liberi.

Ce ai dori să învețe, în primul rând, copiii tăi din această lume în care trăim?
Să se descurce singuri, să fie independenţi.

Cum ți-ar plăcea să fie România ideală pentru familia ta?
Sigură şi cu un viitor mai bun pentru copiii mei, cărora nu le doresc vacanţe definitive în străinătate. Vreau să crească alături de noi, în ţara noastră.

În ce spectacole te putem vedea în următoarea perioadă?
Până la Paşti mă mai puteţi vedea în „Aer bun! De Herăstrău!', „Aplauze, aplauze' şi „Piei, drace!'. Apoi, cred că mă voi retrage de la teatru pentru că pe scenă nu prea mai poţi să apari „cu burta la gură'.

ÎNTREBARE ÎNCUIETOARE

De ce îți este teamă?
Îmi e teamă că oricât aş încerca să îi dau tot ce pot copilului meu, nu va putea să îşi clădească un viitor, şi nu din pricina lui, ci din pricina unui sistem care nu e pus la punct, din pricina unor oameni cărora nu le pasă şi a unor decizii prost luate. Ar mai fi şi nesiguranţa, care e peste tot în lume. Atunci îţi dai seama că îţi doreşti doar siguranţă şi pace.

Nu pot trăi fără…

Familie – 'Carla, Alex şi bebele de pe drum.'
Oameni și lucru – 'Activităţile care mă ţin vie, oamenii din jur, aici incluzând scena, televiziunea, lucrul în echipă.'
Muzică – 'De la care a pornit totul pentru mine.'

 

Credit foto: Antena 1