Când şi în ce conjuctură ai început să acorzi atenţie mâncării sănătoase?
Am fost mereu preocupat de mâncare. M-am născut în casa preotului satului (Dersca, Botoșani), o casă deschisă tuturor vizitatorilor (enoriași sau nu) în care se punea masa cu viteza cu care, în zilele noastre, comanzi “la chinezesc”. Mama, profesoară de profesie, gătea mereu, iar eu mi-am petrecut mare parte din copilărie în compania ei, a bunicii mele și a celor două surori. Am fost implicat de mic în activități conexe bucătăriei, de la adus legumele din grădină până la curățatul lor sau la spălatul vaselor. Apoi, 3 ani de liceu mi i-am petrecut în aceeași casă cu sora mea mai mare, lângă care am avut parte de gătit în comun și nu am fost scutit de nimic. Ulterior lucrurile au avansat, iar apariția primului copil, Luca, ne-a făcut mai conștienți de importanța mâncării sănătoase și pe mine și pe Ioana, soția mea.

Cum ai făcut trecerea de la marketingul în presă la domeniul gastronomic?
Trecerea a fost simplă și cumva lipsită de frământările unei schimbări radicale de care mulți au parte. Îmi plăcea enorm ce făceam înainte, însă în momentul în care mi-am dat seama că viitorul meu trebuie să fie legat de mâncare am facut acel pas care-i sperie pe mulți: mi-am dat demisia și am pornit un proiect antreprenorial. Iar lucrurile au devenit clare pe măsură ce aprofundam ideea.

Cât de mult te-au ajutat tehnicile de marketing pe care le cunoşteai deja?
În anumite privințe experiența de 10 ani de marketing a fost singurul aliat, pentru că un astfel de proiect, mai ales la început, nu are resurse financiare de promovare. Mi-a fost ușor să-mi fac proiectul cunoscut și să-l explic oamenilor din jur.

Despre mâncarea româneasca se spune că este destul de grasă şi grea pentru organism. Tu ce crezi?
Depinde cum o gătești. Unele lucruri sunt de notorietate: mâncarea e gătită cu multă grăsime, timp îndelungat, e foarte cărnoasă. Și cu toate astea putem face o mâncare românească autentică mai puțin nesănătoasă. Putem renunța la grăsimea în exces, putem lua tocana de legume de pe foc cu puțin înainte de a fierbe total legumele, astfel încât să le avem în starea lor maximă de gust și încă pline de nutrienți. Putem găti la foc mic și, desigur, putem opta pentru acele preparate care ne fac mai mult bine decât rău. După câțiva ani de explorat bucătăriile lumii chiar la ele acasă (mai ieri m-am întors dintr-o nouă vacanță culinară în Spania) pot spune clar că fiecare bucătarie are preparate mai grase și mai nesănătoase. Însă când își promovează gastronomia națională scot în față elementele diferențiatoare bune. Ceea ce putem face și noi.

Cum se face mâncarea gustoasă fără prăjeli?
Simplu: cu mirodenii și condimente aromatice. Ele fac diferența între o mâncare banală și una spectaculoasă. Trebuie doar să învățăm să le folosim corect, să nu le turnăm în exces.

O viaţă bună include mâncare de calitate?
Cine mănâncă prost și susține că are o viață bună minte. Sau bate campii. Mâncarea bună, de calitate, îți oferă premisa unei vieți bune. Mâncarea proastă, de tip fast food, o să te priveze de un tonus bun. Și când spun “mâncare bună” mă refer la cea cu ingrediente variate, cu nutrienți și gătită corect. Îți dă o stare bună, te relaxează și-ți dă energie.

Deţii una dintre cele mai apreciate băcănii din ţară. Care sunt ”piesele de rezistenţă”?
Toate preparatele îmi sunt dragi, însă cele mai apreciate sunt cele făcute de noi în Bacanie, în fața clienților. Aici apare acel diferențiator între mine și alte băcănii. Eu am avut în cap din start să prepar câte ceva în fața clienților: prăjituri de casă, pâine, biscuiți, checuri, cozonaci. Pentru că suntem permanent în căutare de furnizori buni, am descoperit câțiva producători de carne grozavi: avem cârnați din toate regiunile țării, cu specificul local și regional bine păstrat. Despre brânzeturi pot spune cu mâna pe inimă că avem cea mai bună reprezentare a produsului local. Iar pe rafturi: zacuștile, gemurile și dulcețurile. La un moment dat am avut 27 de tipuri de zacuscă în Băcănie, de la cea de pește la cea de fasole sau clasică de vinete.

Care sunt marile satisfacţiile pe care ți le aduce emisiunea ”Sănătatea în bucate”?
Cel mai important este faptul că la finalul fiecărei emisiuni îi pot îndemna pe telespectatori să fie atenți la ce mănâncă. “Gătiți și mâncați sănătos!” e ceva în ce cred cu tărie. Chiar cred că gătitul în casă și grija pentru alimente de calitate ne vor face viața mai bună. Iar pe de altă parte, oportunitatea de a-i ajuta real pe oameni cu sfaturi, cu rețete, cu idei – așa ceva este de neprețuit.

La tine în familie sunt consumate exclusiv preparate din bacanie sau atent selectate de tine?
Și eu și Ioana suntem atenți la mâncare. Avem doi copii și e imposibil să nu fim atenți la asta. Acum că întrebi, îmi dau seama că puține ingrediente vin în casa noastră din afara “cercului de încredere” costruit de noi în jurul Băcăniei. Încercăm să redefinim normalul!

Dar dacă copiii îţi cer un dulce sau un alt produs văzut la televizor?
E ușor: le citesc eticheta. Și de regulă cedează undeva între zerul deshidratat, benzoatul de sodiu sau știu eu ce chimicală din lista de ingrediente. Copiii nu vor să mănânce așa ceva, o recunosc chiar ei. Când ceva îți sună complet nenatural e în firea umană să te ții departe. Copiii au un mecanism de autoprotecție incredibil de dezvoltat, chiar dacă e bazat strict pe intuiție.

3 trucuri în bucătărie

Sare la final – ”Mai ales dacă folosesc produse procesate (unt, smântână etc.) pentru că majoritatea au deja sare în ele chiar dacă nu e trecută pe ambalaj.”
Peștele curățat sub apă/în pungă – ”Ca să nu sară solzii prin toată bucătăria.”
Capetele/resturile legumelor nu se aruncă – ”Ele devin o supă-bază foarte bună, pe care o strecor și o congelez în pungi de făcut cuburi de gheață. Apoi le scot la nevoie, când îmi trebuie.”

DOUĂ REȚETE FAVORITE

Bisque

Credit foto: mentasirozmarin.ro

Ingrediente (4 porții): 8 creveți, 4 Saint Jaques, 8 cuburi de somon, ulei de măsline, ceapă, apio, morcov, vin alb, șofran, pastă de tomate, cimbru, sare, piper, apă.
Mod de preparare: Într-o tigaie pune ulei de măsline și prăjește capetele și carcasele de la creveți până devin maronii și încep să pocnească. Scoate capetele și stinge restul cu un pic de vin. Toacă mărunt legumele și pune-le în tigaie, apoi adaugă pasta de tomate. Când s-au gătit complet, stinge totul cu apă sau cu o supă de legume. Fierbe-le câteva minute, apoi bagă blenderul până obții o cremă fină. Strecoară totul printr-o sită deasă și în supa resultată fierbe carnea de la creveți, scoicile și bucățile de somon. Servește supa caldă, cu petale de cimbru deasupra.

Toffee, desertul ideal

Credit foto: mentasirozmarin.ro

Ingrediente pentru blat: 175 g curmale fără sâmburi, tăiate bucăți o linguriță de bicarbonat de sodiu, 300 ml apă clocotită, 50 g unt nesărat, 80 g zahăr alb fin, 80 g Muscovado, 2 ouă bătute ca pentru omletă, 175 g faină, o linguriță de praf de copt, un praf de cuișoare, 75 g nuci prăjite și tăiate în bucățele, un praf de sare. Sosulul genial: 115 g unt nesarat gras, 75 g zahar alb, 50 g Muscovado, 150 ml smantana de gatit, un praf de sare.
Mod de preparare: Taie curmalele și pune-le în 300 ml de apă cu o linguriță de bicarbonat. Sosul trebuie pregătit primul ca să se răcorească un pic și să se așeze gustul. Pui toate ingredientele de sos într-o crăticioară și le lași la foc mic. După ce se topește untul, fierbi totul 4-5 minute și le lași la răcorit. O parte din acest sos e destinat fundului tăvii în care vei coace blatul. Pentru blat ia un mixer și bate untul cu zaharul până obții o spumă delicioasă. Apoi, pune ouăle, unul câte unul, ca să nu se taie compoziția. Adaugă apoi ingredientele uscate (făină, cuișoare pulbere, praf de copt, sare). Curmalele aterizează ultimele, cu tot cu apa în care au stat la înmuiat. Deși pare excesiv de umed, blatul o să iasă cremos după ce îl coci 30-40 min la 170 de grade. Pune-le împreună când le servești. Blatul bine acoperit de sos, pe care dacă îl torni călduț va fie grozav. Servire: cu înghețată de vanilie și un vin roze sec fructat sau alb.

Credit foto: Digi Tv, mentasirozmarin.ro