Lipsa de aer e semn că plămânii suferă. Vezi de ce

lipsa de aer

Lipsa de aer ne afectează tot mai mult. Mai ales dacă lucrăm în spații închise și aerisite artificial. Totuși, această senzație nu este normală.

Dacă nici frica de noile virusuri, nici alte simptome nu te-au împins către medic, atunci când ai simțit că plămânii nu au aer destul, ai acum încă un motiv în plus: Bronho Pneumopatia Obstructivă Cronică (BPOC). Atenţie! E la fel de greu de tratat, pe cât e şi să-i pronunţi numele! Lipsa de aer nu este ceva normal.

O grijă în plus pentru sănătate: BPOC

Ca şi cum nu aveam deja destule pricini de îngrijorare în ceea ce priveşte circulaţia bolilor, a mai apărut una să ne dea bătăi de cap. Ba chiar ne face să credem că lipsa de aer e o senzație normală. Nu e nouă, ce-i drept, dar e mult prea puţin cunoscută. Şi, pentru că manifestările ei sunt banale la început, e ignorată şi lăsată să se instaleze în voie. Din nefericire, se ajunge în faţa specialiştilor când e mult prea târziu. Iar plămânii, odată puşi la încercare, nu mai ştiu de glumă şi se răzbună pe tot organismul.

Ce mai e şi BPOC asta?

Denumirea lungă şi complicată, care încâlceşte limba la pronunţare, se poate traduce foarte simplu: o afecţiune pulmonară devastatoare. Specialiştii o explică pe înţelesul nostru, pe pagina de internet www.desprebpoc.ro, concepută de Societatea Română de Pneumologie: Bronho ne trimite cu gândul la bronhii, adică la faptul că arborele respirator are de suferit; Pneumopatia înseamnă boală a plămânilor; Obstructivă i se spune pentru că blochează circulaţia aerului şi, implicit, repiraţia; Cronică este deoarece se manifestă pe termen lung, nelimitat chiar, revenind adesea. Aşa se face că, odată cu evoluţia ei, BPOC duce la eforturi extrem de mari pentru un gest vital, banal, cât se poate de natural, cel de a respira.

Tusea însoțește lipsa de aer?

Fumezi? Ah, nu ca să-ţi ofer o ţigară am întrebat, ci ca să-ţi spun că fumătorii sunt publicul-ţintă ai BPOC. Şi asta pentru că tusea persistentă şi respiraţia uşor îngreunată par reacţii oarecum normale pentru un fumător înrăit. De aici şi ignoranţa cu care sunt tratate astfel de simptome. Prof. Dr. Florin Mihalţan spune că „Mulţi oameni cred că tuşesc sau respiră mai greu pentru că fumează sau pentru că înaintează în vârstă şi îmbatrânesc. Dar, dacă ai peste 40 ani şi fumezi sau ai fumat în trecut, riscul de a avea BPOC este ridicat. În general, se ignoră simptomele, găsindu-se scuze copilăreşti: nu mai sunt în formă, răcesc mereu pentru că mă molipsesc uşor, cred că am o alergie, e de la ţigări etc.” Şi, chiar dacă fumatul e principala cauză a BPOC, mai sunt şi alţi vinovaţi: poluarea industrială, dar şi cea casnică, inhalarea de aer cu fum, timp îndelungat.

Gâfâi des?

Senzaţia că nu ai aer destul ca să-ţi umpli plămânii când respiri e un semn clar că BPOC există. Iar explicaţia e simplă. Afecţiunea în discuţie nu mai permite evacuarea aerului din plămâni. Aşa că respiraţia ulterioară e din ce în ce mai afectată, fiindcă aerul proaspăt tras apoi în piept nu mai are loc în plămânii negoliţi de aer. În plus, căile respiratorii sunt îngustate şi înfundate de mucus. De aici până la imposibilitatea de a desfăşura activităţi zilnice uzuale nu mai e decât un pas. Acest fenomen se numeşte dispnee. Ei i se adaugă crizele cauzate de infecţii respiratorii, tusea frecventă. Şi nu e obligatoriu ca acestea să se manifeste în acelaşi timp!

Plămânii tăi sunt de-o seamă cu tine?

Poate ţi pare deplasată întrebarea. Însă medicii pot, mai nou, să afle vârsta pulmonară reală. Este vorba despre aceeaşi analiză care depistează dacă ai BPOC sau nu, adică spirometrie. Aceasta măsoară cantitatea de aer care circulă prin plămâni. Durează puţin şi nu doare. Un aparat analizează cât aer poţi să scoţi din plămân într-o secundă. Rezultatul se numeşte Volumul Expirator Maxim în prima secundă, adică VEMS. Pentru că numărul celor afectaţi creşte alarmant şi numai jumătate au acces la spirometrie, Societatea Română de Pneumologie a încurajat profesioniştii din domeniul sanitar să includă spirometria între investigaţiile curente. „Mulţi dintre noi consideră că e important să ne monitorizăm nivelul colesterolului, cel puţin o dată pe an. Pentru cei la care se identifică factori de risc pentru dezvoltarea BPOC, o determinare anuală a funcţiei pulmonare este la fel de importantă“, a spus Prof. Dr. Mihalţan.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...