Am putea lua lecții de parenting de la mamele japoneze, ținând, toutuși, cont de particularitățile propriei noastre culturi. În Japonia, se pune accent pe empatia față de alții, dar și pe faptul că nu ar trebui să-și arate emoțiile în public. În timp ce empatia este o aptitudine umană valorizată universal, un comportament introvertit nu este apreciat oriunde. Bineînțeles, am putea învăța de la ei să fim ceva mai rezervați pentru a nu-i deranja pe ceilalți, dar nu putem să-i imităm întru-totul.

Lecții de parenting de la mamele japoneze: Atașament și independență

”Din punct de vedere social, ar fi bine să facem comparații între state cât de cât similare ca nivel de educație, cultură etc. Nu cred că Japonia poate fi un exemplu bun, dar sunt, totuși, lucruri cu care pot fi de acord, în măsura în care acestea se pot ”importa” în societatea noastră”, spune psihoterapetul Cristina Ion-Rădulescu. Tehnicile japoneze de parenting se bazează, la început pe crearea atașamentului dintre copil și mamă. De la naștere, mamele au o legătură strânsă cu micuții și își reafirmă aceasta conectare. Ele poartă bebelușii peste tot unde merg în marsupiu, iar multe chiar îi însoțesc la grădiniță și stau cu ei la ore. Totuși, atunci când cresc devin din ce în ce mai independenți. Chiar preșcolarii sunt trimiși să facă mici cumpărături, iar cei mari merg singuri la școală, oricât de departe ar fi.

Modestie și exigență

Nu putem fi de acord cu toate lecțiile de parenting de la mamele japoneze. Părinții japonezi au și niște obiceiuri cu care noi nu am putea fi de acord. ”Nu vorbi despre copiii tăi”, spune o regulă nescrisă a lor. Iar aceasta se respectă mai ales dacă au făcut lucruri cu care te-ai putea mândri. Poate să câștige Olimpiada de matematică, să iasă pe locul întâi pe toată școala sau să fie cel mai bun la înot. Mamele japoneze tac mâlc. Totodată, exigențele sunt foarte mari. Am putea lua și noi puțin din acest concept. În timp ce aprecierea performanțelor i-ar putea crește stima de sine, prea mult accent pe realizările odraslei în comparație cu alții care nu au aceleași performanțe poate da naștere invidiei. În acest caz, ceilalți copii l-ar putea marginaliza. Totodată, prea multe laude îl pot face înfumurat sau chiar delăsător. Nu putem imita asiaticii, dar poate ar fi bine să ne mai temperăm atunci când vrem să ne mândrim cu odraslele noastre.

Lecții de parenting de la mamele japoneze: Copii liniștiți

O altă trăsătură a părinților japonezi este că îi învață să fie cât mai reținuți în public. Chiar și copiii mici încearcă să fie cât mai tăcuți. Cei mari îi învață să se gândească mereu la alte persoane și să acționeze în consecință, pentru a ajuta la păstrarea liniștii, mai presus de toate. Oriunde ai fi,  într-un restaurant, muzeu sau supermarket, vei vedea copii japonezi calmi și reținuți. Avem o cultură mai exuberantă și mai extrovertită, dar merită să-i învățăm pe ai noștri să-i respecte pe ceilalți și să încerce să deranjeze cât mai puțin posibil.

Viață sănătoasă

Am mai putea învăța din lecțiile de parenting de la mamele japoneze standardele lor ridicate atunci când vine vorba de mâncarea la pachet a odraslelor. Nici nu poate fi vorba ca să le dea bani să-și cumpere junk food la școală sau să le strecoare în ghiozdan o pungă de chipsuri și un corn cu ciocolată. Ele gătesc cele mai sănătoase feluri pe care le dau în cutiuțele pentru prânz numite bento box. Pe lângă respectarea normelor de nutriție sănătoasă, mamele se întrec unele pe altele în a face mâncarea cât mai atractivă vizual. O altă trăsătură a parentingului japonez este că natura joacă un rol important în educație. Plimbarea în livezile de cireș înflorit este o tradiție pentru toate familiile. Totodată, drumețiile în natură fac parte integrantă din viața lor. În plus, basmele și legendele populare autohtone încă se mai povestesc acasă. Există și festivaluri populare care le pun în valoare și la care participă familii întregi.


Citește și: Cele mai bune sfaturi de care părinții au nevoie, conform experților

Lecții de parenting de la mamele japoneze: Respect pentru tradiție

Psihoterapeut Cristina Radulescu Ion”Întotdeauna, am militat pentru independența copilului. Recomand creșterea acestuia într-un spirit liber (în măsura siguranței lui). De exemplu, elevii japonezi merg kilometri întregi singuri cu trenul, însă la noi acest lucru ar fi periculos. Ordinea și disciplina nu strică niciodată în nicio societate. Mai putem lua ca exemplu de la japonezi respectul față de cei vârstnici, pentru cultura orală (basme și legende). Acestea îi ajută pe cei mici să se simtă parte integrantă dintr-o cultură și tradiție. Respectul față de natură este, de asemenea, important și ține de o bună educație oferită în familie. Dacă aceste lucruri lipsesc, putem afirma că micuțul a avut parte doar de îngrijire, nu de educație. Din păcate, de foarte multe ori, una îi învățăm pe copiii noștri, dar alta le arătăm prin exemplul personal,” este de părere psihologul Cristina Ion-Rădulescu.

Sursa foto: 123rf.com