Două păsări cioc în cioc, una roșie și una neagră, reprezintă simbolul Dragobetului. El a fost propus în anul 2016, în cadrul unei campanii sociale care a avut drept scop revitalizarea uneia dintre cele mai frumoase sărbători populare, care marchează începutul primăverii.

Multe obiceiuri de Dragobete s-au păstrat până în zilele noastre, chiar dacă tinerii de la sate nu le mai respectă așa cum se țineau ele pe vremuri. Culegătorii de folclor au început să le descrie prin secolul al XIX-lea, dar sărbătoarea Dragobetelui este mult mai veche și bine înrădăcinată, mai ales în sudul țării.

Ce obiceiuri de Dragobete țineau tinerii în vechime

petrecerile de Dragobete

De când se știe, această sărbătoare a avut data ei fixă, pe 24 februarie, înaintea Mărțișorului și înaintea Babelor care alungau iarna din țară. În tradiția populară este, astfel, prima sărbătoare care anunța primăvara și oamenii spuneau că păsările își caută perechea și țin nuntă.

Dragobetele era un flăcău frumos și puternic, poate chiar fiul Babei Dochia, care scotea fetele în sat și încingea hora. De ziua lui, toată lumea trebuia să fie veselă, să dea petreceri, să primească alai de tineri veseli și să glumească.

Fetele culegeau flori de primăvară și le puneau la icoane să fie frumoase și să fie iubite. Flăcăii porneau în căutarea mândrelor și treceau de multe ori prin satele vecine. Iar tinerele aveau datoria să sărute un băiat din alt sat, ca să fie căutate pentru măritiș în anul respectiv.

De Dragobete se purtau musai cele mai frumoase și vesele straie populare, cusute cu mult roșu, cu mărgele și paiete sclipitoare. Bărbații purtau cămăși albe și flori la pălărie.

Legături pe viață și frați de cruce

O zicală înțeleaptă spunea că cine își găsește perechea chiar în ziua de Dragobete va fi iubit toată viața lui și va fi binecuvântat cu o familie mare. Tinerii se logodeau adesea de Dragobete și mergeau la biserică pentru îndrumare.

Dar nu numai legăturile de dragoste erau pecetluite în această zi, ci și legăturile de prietenie și de vitejie. Flăcăii care aveau prieteni buni își crestau brațele în formă de cruce și suprapuneau crestăturile, devenind astfel frați de cruce. Era o legătură indestructibilă, iar prietenii pe vecie aveau datorita să sară și în foc pentru a-l apăra pe fratele aflat la ananghie.

În seara de Dragobete la multe case înstărite, cu tineri de însurat sau de măritat, se țineau petreceri lungi. Bărbații știau că trebuie să fie dulci la vorbă cu fetele, ca să nu se certe niciodată, iar fetele trebuiau să fie vesele pentru a fi drăgăstoase tot anul. Exista chiar superstiția conform căreia dacă o fată nu întâlnea niciun flăcău de Dragobete, avea să rămână nemăritată, astfel că toate tinerele ieșeau din casă gătite de sărbătoare și mergeau la petreceri.

Obiceiurile vechi se împletesc cu altele mai noi

Reînviat în ultimii ani de grupurile sociale care promovează tradițiile populare românești, Dragobetele a primit un simbol grafic. Cele două păsări reprezintă Uniunea, iubirea și primăvara și este posibil să fie adoptat la scară națională.

Și azi, ca și acum două sau trei secole, ziua de Dragobete se sărbătorește cu petreceri, cu dulciuri și un pahar de vin. Doar că tinerii merg azi în cluburi, care au găsit un bun prilej să organizeze petreceri tematice pe 24 februarie.

La fel ca în vechime, de Dragobete nu e bine să fii singur. Îți poartă noroc dacă mergi la o întâlnire romantică, dacă oferi flori și dacă îi duci iubitei ciocolată, după obiceiul pe care l-am deprins recent de Sfântul Valentin.

sursa foto: Shutterstock