Templul zeului Ayyappa, Sabarimala, India

În anul 1991, conducătorii templului au luat decizia de a interzice tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 50 de ani să intre în acest templu. Explicația lor a fost că femeile care devin fertile și au menstruație nu trebuie să pângărească locul sfânt al zeului. O petiție pentru ridicarea interdicției a fost depusă la Curtea Supremă, dar nu s-a luat încă nicio decizie. Multe alte temple hinduse sau musulmane din India sunt locuri interzise femeilor, care trebuie să aștepte la intrare sau să meargă în locurile special amenajate pentru ele să se roage.

Insula japoneză Okinoshima

Turiștii și femeile nu sunt deloc bineveniți pe această insulă din arhipelagul Japoniei. Sunt acceptați numai preoții din ordinul Shinto și numai câte 200 de călugări pe an sunt primiți aici. Insula a intrat în patrimoniul UNESCO pentru vestigiile arheologice deosebite descoperite aici și pentru semnificația ei religioasă și culturală. Femeile nu sunt primite, pentru că sângele menstrual este impur, iar turiștii sunt ținuți la distanță pentru că preoții de aici nu vor să devină o simplă curiozitate turistică.

Interzis femeilor. Muntele Athos

Mănăstirea Grigoriou de la Muntele Athos

Mănăstirea Grigoriou de la Muntele Athos

Interdicția de a păși pe țărmurile peninsulei grecești nu se aplică doar femeilor, ci tuturor ființelor de sex feminin. Călugării de pe Athos nu au vaci, măgărițe, oi sau capre, pisici sau cățele. Aici nu găsești decât animale de sex masculin. Locurile sacre de pe muntele Athos pot fi vizitate doar de bărbați și numai de cei care au un permis special. Conform mai multor surse, femeilor li se interzice să ajungă în aceste mănăstiri deoarece prezența lor ar putea împiedica înălțarea spirituală a călugărilor și ar putea întina puritatea credinței lor.

Mănăstirea Frăsinei, Vâlcea

Ironia sorții face ca singura mănăstire românească unde este interzis femeilor să intre să se afle în comuna Muereasca (sic!). Aici, Sf. Calinic a lăsat cu limbă de moarte un regulament foarte dur: să nu se mănânce niciodată carne, să nu intre femei niciodată, iar slujbele să se facă la miezul nopții.

Pe piatra de legământ, aflată la distanță de mănăstire, se poate citi: „Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867.”

Altarul oricărei biserici creștine

Femeile nu au voie în altar, iar acest lucru îl știe orice creștin ortodox. Teologii au mai multe explicații pentru această interdicție veche de secole. Ei susțin că nimeni nu are voie în altar, cu excepția persoanelor primite de preoți. Din momentul în care altarul a fost despărțit de restul bisericii prin iconostas, s-a considerat un loc preasfânt, în care nu trebuie să intre decât preoții și cei care ajută la slujbă. În ortodoxie nu se acceptă ca femeia să fie hirotonită, ca atare nici locul ei nu este în altar, un loc menit doar bărbaților.

sursa foto: 123rf.com