Care sunt lucrurile cu care te mândrești cel mai mult, personal și profesional?

Lucrul care mă face să mă simt împlinită este faptul că am devenit mamă și că, prin proiectul ”Visuri la cheie”, pot să ajut foarte mulți oameni, foarte mulți copii, pentru că singură n-aș fi putut face multe lucruri. Sunt o bucățică dintr-un proiect foarte frumos și unic.

Dacă ți-ai picta propria ta viață într-un tablou, ce ar conține acesta?

Cred că în primul rând ar fi o lucrare abstractă, ar trebui să aibă formele ascendente, să aibă un strop de culoare, să conțină foarte multă energie, să aibă turcoaz (îmi place foarte mult turcoazul), argintiu, adică să aibă niște culori care, chiar dacă sunt în tonalitate de rece, să te facă să zâmbești, să-ți aducă energie pozitivă.

Cum arată casa unui artist plastic? Îți reflectă pe deplin personalitatea?

Cred că da. Nu mi-am dorit o casă foarte mare. Stau la casă în București, am pereții într-un gri foarte deschis, pentru că am vrut să pun foarte multe lucrări pe care să le schimb periodic, deci nu am tapet sau alte finisaje pe pereți. În general, am mers pe texturi mate, iar stilul este vintage-industrial, deci nu am vrut nici ceva minimalist, foarte rece, totul alb, am vrut să aibă un pic de căldură, dar nu e o casă în stil clasic. Și recunosc că acum, cu pandemia, am avut timp să ne ocupăm și de curte, am plantat flori, am descoperit că e frumos să stai și în curte, eu nu aveam timp niciodată. Curtea e o continuare a interiorului cu exteriorul.

Care e cea mai bunăi investiție pe care ai făcut-o în casă?

N-aș spune bucătăria, pentru că, deși am o bucătărie mare, albă, nu gătesc, dar cred că… nici nu știu, coltul de citit? Toate îmi sunt dragi, băile și bucătăriile în general costă cel mai mult… Mărturisesc că nu mă uit foarte mult la tv, deci nu pot sa spun că neaparat plasma, nu pot sa spun ceva anume. Sunt încântată că această casă are o curte mare și cățelușa mea are loc să alerge, faptul că are curte e o investiție de suflet, în sensul în care animăluțul meu de comapanie nu este chinuit, nu stă într-un apartament. În rest, pentru mine, nu contează prețul unui obiect. Bineînțeles că, de multe ori, prețul reflectă grija cu care un furnizor face respectiva piesă de mobilier, dar e important să aibă o poveste lucrurile. Și am cumpărat artă – am cumpărat un Piliuță, îmi doream mult o lucrare de-ale lui și mai am o schiță de la Câlția.

Cum crezi că se va schimba aerul locuințelor, acum că oamenii au petrecut mai mult timp acasă, acum se lucreaza mult de acasă…

Au realizat cât de important este mediul în care trăiesc. Până la urmă, în pandemie, mașina, contul din bancă sunt irelevante și atunci casa devine o extensie a sufletului nostru și a ceea ce ne dorim, a ce suntem ca familie, nu doar ca să acopere niște nevoi funcționale. Trebuie să spună ceva despre tine și eu cred că oamenii au realizat cât de important e să fie înconjurați de obiecte frumoase, de artă, de lucruri care unesc familia, de fotografii de familie, de tablouri, de sculpturi moștenite, să aibă colț de relaxare, toate lucrurile acestea au prins viață acum pentru că oamenii au avut timpul necesar să priveasca înauntrul lor, să înțeleagă cum sunt, cum funcționează împreună ca familie, pentru că, de multe ori, cotidianul pur și simplu te acaparează și uiți de tine, de nevoile celor dragi și atunci cred că ăsta a fost un timp de reflecție pentru foarte mulți dintre noi.

Visuri la cheie, PRO TV

Un lucru indispensabil dintr-o casă în opinia ta?

Colțul de citit, fotoliul, locul din dreptul unei ferestre unde să faci un spațiu de relaxare. Ar mai fi ideal să ai o canapea extensibilă pentru oaspeți, să te gândești cumva și la câți oameni poate să primească casa respectivă… Și dacă ai un apartament, să faci cumva să ai spatiu liber, să simți că poți să respiri. Eu, spre exemplu, văd casele și fără televizoare, prevăd asta pentru clienții mei. Sunt foarte mulți oameni care reușesc și într-un apartament de două camere să lase un colț în care pot socializa cu prietenii, cu familia. Și iarăși mi se pare important să ai o masă extensibilă, în dining sau chiar în bucătărie, în care măcar o dată pe săptămână să se întâlnească toți membrii familiei și să povestească. Obiectele trebuie să-ți ofere o conexiune cu familia, nu doar să fie simple obiecte. Degeaba ai o masă frumoasă, scumpă, dacă e pustie, dacă nu stă nimeni acolo.

Un artist nu poate fi decât empatic și sensibil?

Nu ai cum să fii altfel, pentru că te încarci cu energia oamenilor din jur și, ca să poți să transpui asta trebuie să vibreze ceva acolo, în tine, trebuie să fii empatic, altfel toate se opresc într-un zid.

Fără ce nu poate trăi Cristina Joia?

În general, nu pun foarte mult preț pe obiecte, deci nu țin să am ultimul tip de telefon, de exemplu. Așa că, fiind obiecte, e mult spus că „nu pot trăi fără ele.” Dar da, aș putea spune telefonul, care îmi permite să fiu conectată cu cei dragi, să îmi exercit profesia.

Pânzele, culorile, pensulele mele, laptopul, mașina (uneori am mostre cataloage și nu aș putea merge la clienți cu bicicleta, deși sunt adepta mersului pe jos sau cu mijloace mai prietenoase cu mediul). Caietul meu de schițe, elasticele de păr, cafeaua, cărți pentru ferestrele dintre întâlniri și am câteva bijuterii la care țin foarte mult pentru că au valoare sentimentală.

Foto: PRO TV