În Săptămâna Luminată, Biserica e în sărbătoare și toată lumea petrece

În Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, toată lumea petrece. E prilej de mare bucurie. Dar este și vremea când porțile Raiului se deschid pentru sufletele cu adevărat credincioase.

Ne aflăm la începutul Penticostarului ortodox sau al Cinzecimii, adică în acea perioadă liturgică începută în prima zi de Paști și care se sfârșește după 50 de zile, în Duminica Tuturor Sfinților, a Pogorârii Sfântului Duh. În acest răstimp, în biserici răsună la slujbe cântări, timp de 8 săptămâni, citite din cartea Sfântului Iosif Studitul, Arhiepiscopul Tesalonicului. Lumea creștină se bucură de Învierea lui Hristos și nimic nu-i poate umbri veselia și căldura din suflet.

Biserica e în sărbătoare în Săptămâna Luminată

Aceste zile de după Înviere încununează efortul omului de a găsi lumina dumnezeiască, după zile lungi de post şi rugăciune. Cărțile sfinte spun că „Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure şi să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută: că a înviat Hristos, veselia cea veşnică.” Este momentul noului început, al împărăţiei veşnice. După rânduiala bisericească, prima slujbă a Penticostarului e Liturghia Paştilor, care se ţine în fiecare zi a Săptămânii Luminate. Nimeni nu mai cere nimic, nu se mai citesc psalmi. La Utrenie, reprezentanţii Bisericii nu au altceva de spus decât să anunţe bucuria izvorâtă din mormântul dătător de viaţă al Mântuitorului. Slujbele de seară, Vecerniile, constau în 8 „glasuri bisericeşti”, câte unul pentru fiecare zi a Săptămânii Luminate. Slujbele din această perioadă sunt cele mai înalte gândiri şi trăiri ale ortodoxiei, culmi ale spiritualităţii. Fiecare își amintește acum că Dumnezeu lucrează prin oameni. Uşile altarelor, scoase în noaptea sfântă a Învierii, sunt puse deoparte, în semn că Raiul e deschis. Chiar şi la înmormântări, dacă se întâmplă în această perioadă, nu se anunţă decât vestea Învierii, căci se spune că sufletele adormite acum merg direct în Rai.

7 zile pline

Potrivit credinţelor din popor, în toată Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele. În Joia Luminată, cunoscută și ca „nemaipomenită”, „verde”, „domnească”, se fac pomeni pentru morți. Vinerea Scumpă este cea în care se celebrează și Izvorul Tămăduirii, zi în care apele devin vindecătoare. Sâmbătă se fac pomeni pentru sănătatea celor vii. Iar Duminica Tomii încheie Săptămâna Luminată. Și lunea de după este importantă în popor, fiind considerată Paștele Blajinilor. Blajinii sunt duhurile străbunilor, care trăiesc la hotarul dintre lumi, unde Apa Sâmbetei se varsă în Sorbul Pământului. Se pun pe morminte vase cu ouă roşii, colaci şi lumânări aprinse, apoi se împart sărmanilor.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...