GHIDUL plantelor medicinale

AFLĂ CARE SUNT PRINCIPALELE PROPRIETĂŢI ALE PLANTELOR ȘI CUM POŢI SĂ LE FOLOSEȘTI
 
 

LOBODĂ DE GRĂDINĂ (ATRIPLEX HORTENSIS)

Conține celuloză, vitamine și minerale (în special potasiu, fosfor și calciu). Are acțiune diuretic-depurativă, remineralizantă și vitaminizantă, antispasmodică și ajută la reglarea menstruației. În medicina populară, este utilizată de mult timp în afecțiunile renale, hepatice și ginecologice. În Occident, mai era folosită și ca remediu împotriva isteriei. Romanii utilizau loboda, combinată cu ceapă, pentru creșterea dorinței sexuale la femei și a potenței la bărbați. Este indicată și în astm și reumatism.
Uz intern: este folosită, în special, în alimentație, preparată termic, crudă sau sub formă de suc.
Uz extern: frunzele fierte sau tocate se pun pe abcese pentru a grăbi coacerea.
Când o recoltezi: Se culege în lunile aprilie şi mai sau în iunie, atunci când anul a avut o primăvară rece.

LINTE (LENS CULINARIS)

Are acțiune energizantă, laxativă și ușor hipotensivă. Stimulează secreția de lapte. Se recomandă în caz de debilitate, slăbire a organismului în cazul unor boli cronice, în perioada de convalescență după boli infecțioase și mamelor care alăptează. Se mai folosește pentru reglarea tranzitului intestinal și în constipație.
Uz intern: se poate prepara sub formă de supe, mâncăruri sau salate. Făina obținută din boabele de linte poate fi adăugată la cea cu care se face pâinea. Boabele de linte se mănâncă și încolțite. În acest scop, se lasă circa cinci zile la înmuiat, schimbând apa din 12 în 12 ore.
Uz extern: se recomandă cataplasme cu linte fiartă și răcită, în caz de furuncule.
Când o recoltezi: Se culege vara, treptat, când se coace.

LUMÂNĂRICĂ (VERBASCUM PHLOMOIDES)

Are acţiune emolientă şi expectorantă, fluidificând secreţiile bronşice. Are şi proprietăţi sudorifice, astringente şi uşor diuretice. Este indicată în bolile aparatului respirator, ca tratament simptomatic în tuse, guturai, congestii.
Uz intern: sub formă de infuzie (o lingură de flori sau două linguri de flori şi frunze la o cană cu apă), din care se beau două-trei căni pe zi, îndulcite cu miere. Decoctul se prepară din două lingurițe de plantă la o cană cu apă. Se fierbe la foc domol timp de 10 minute. Se mai lasă 10 minute la răcit, după care se strecoară. Se poate folosi și sub formă de tinctură (o parte plantă, la cinci părți alcool de 60°), din care se iau câte două lingurițe diluate în apă, de două ori pe zi.
Când o recoltezi: Florile se culeg din iunie până în septembrie, pe măsura deschiderii lor.

Loading...