Funcțiile ficatului se monitorizează cu teste specifice. Tu le știi?

funcțiile ficatului

Funcțiile ficatului sunt neașteptat de multe și de importante pentru buna funcționare a organismului. Pentru că nu doare, nici nu prea-l băgăm pe ficat în seamă. Și, în caz că e bolnav, nu ne dăm seama. Aflăm cum se simte ficatul abia în urma unei consultații detaliate, care include și analize de sânge. De multe ori, e cam târziu.

57% dintre cazurile de ciroză hepatică şi 78% din cele de cancer la ficat sunt date de infecţiile cu VHB sau VHC.

Mergi la medic pentru un control de rutină și, când colo, te trezești, în cel mai fericit caz, cu avertismente serioase din partea medicului. De fapt, ai fi putut bănui că suferi de ceva, dar nimic nu te-ar fi dus cu gândul tocmai la ficat. Așa e acest organ: „mut” și „secretos”. Nu dă niciun semn, până când e atât de bolnav, că nici nu se prea mai poate face mare lucru. Iată de ce este imperios necesar să-l mai verifici, din când în când.

Ce e de făcut

La fel ca și în cazul altor organe interne, există mai multe metode de testare a funcțiilor hepatice. În primul rând, analizele de sânge sunt relevante. Însă, ficatul poate fi examinat și prin intermediul ecografiei, prin tomografie și RMN, prin analize virusologice, adică markeri virali, prin fibrotest, actitest sau fibroscan. Când se suspectează o afecțiune serioasă, medicii recurg la biopsie, pentru a stabili exact stadiul de evoluție a bolii, tipul de celule dintr-o tumoră, încărcarea ficatului cu diferite substanțe.

Ce spun analizele de sânge despre funcțiile ficatului

1.Hemograma stabilește compoziția sângelui, numărul și tipul celulelor din este alcătuit.

2.Electroforeza este specifică afecțiunilor hepatice și înseamnă examinarea proteinelor serice din sânge. Valorile normale sunt: la albumine 52-65%, la alfa-1 globuline 2-5% , la alfa-2 globuline 6-9%, la beta-globuline 8-11% și la gamma-globuline 14-21%. Când valorile sunt mai mici, se poate suspecta o afecțiune a ficatului.

3.Colesterolul și trigliceridele pot oferi detalii importante pentru medici. De preferat ar fi ca limita valorilor colesterolului să nu depășească 200 mg/dl. Totuși, când valorile colesterolului sunt foarte mici, trădează posibilitatea insuficienței hepatice. Pe de altă parte, valorile trigliceridelor care depășesc limitele normale, cuprinse între 30-135 mg/dl, pot indica boli hepatice, dar și pancreatita, diabetul, hipotiroidismul.

4.Bilirubina rezultă în urma degradării hemoglobinei din sânge. Este secretată de fiere, de unde și culoarea galbenă care declanșează icterul. Valorile normale sunt cuprinse între 0,2 și 1,5 mg/dl. Când valorile sunt mai mari, înseamnă că pacientul fie suferă de hepatită acută sau cronică, de ciroză, de pietre la bilă ori de cancer, fie este vorba despre un ficat alcoolic.

5.Fibrinogenul și protrombina

sunt proteine sintetizate de ficat, cu un rol important în coagularea sângelui. Valorile normale sunt cuprinse între 200 și 400 mg la 100 ml sânge la fibrinogen și 11-13 secunde timp de reacție la protrombină. Scăderea sub limitele normale a fibrinogenului duce la declanșarea hemoragiilor la bolnavii de ficat.

6.Fosfataza alcalină este o enzimă ale cărei valori normale sunt cuprinse între 25-115 UI. Creșterea valorilor peste limitele normale conduce spre ipoteza unor afecțiuni hepatice severe, dar și a unor boli de rinichi, de oase sau de pancreas.

7.AST și ALT sunt enzime hepatice cu rol în metabolizarea proteinelor și aminoacizilor. Valorile lor normale sunt între 0 și 40 UI. Când sunt depășite aceste valori, înseamnă că celulele hepatice sunt distruse de afecțiuni precum hepatita, ciroza sau chiar cancerul.

8.GGT sau gamma glutamil transferaza este o altă enzimă hepatică, cu valori normale între 10 și 50 UI. Acestea cresc peste limite numai în caz de hepatită, metastaze hepatice, ciroză, alcoolism, traumatism hepatic, pancreatită acută.

Atenție la virusurile hepatitice!

„Virusurile hepatitice reprezintă în întreaga lume o problemă reală de sănătate publică și, din acest motiv, există o preocupare pentru prevenirea infecției și depistarea precoce a pacienților infectați. Pentru ca o infecție să nu se transforme într-o dramă, una dintre cele mai importante măsuri este vaccinarea. Încă din prima zi de viață, nou-născutul este vaccinat împotriva hepatitei B în cadrul Programului Național de Vaccinare. Din păcate, observăm, în ultimii ani, un trend îngrijorător al mamelor care refuză să își vaccineze copiii împotriva hepatitei B, boală care, dobândită în copilărie, duce rapid la ciroză și la deces.”, spune Conf. Dr. Victoria Aramă, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, București.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...