Est-europenii sunt mai rezistenţi la coronavirus. Motivul a fost explicat de un cercetător belgian

Est-europenii sunt mai rezistenţi la coronavirus. Motivul a fost explicat de un cercetător belgian

Profesorul Joris Delanghe de la Universitatea din Ghent, Belgia,  este autorul unui studiu care arată că  est-europenii sunt mai rezistenţi la coronavirus datorită unei mutaţii genetice.

Cercetătorul belgian  a explicat  într-un interviu pentru Adevărul în ce măsură poate descoperirea făcută să stea la baza unei schimbări de strategie a guvernului în privinţa izolării populaţiei.

Într-un articol publicat de Universitatea din Ghent se arată că diferenţele genetice explică de ce ţările scandinave şi cele din Europa de Est sunt mai puţin afectate de COVID-19 comparativ alte regiuni ale lumii.

În studiu au fost cuprinse 35 de ţări din Europa, din zona Mediteraneană şi din Orientul Apropiat, inclusiv România.

„Tările din Europa de Est au o proporţie mai mare de alele D, comparativ cu alelele I din acest sistem genetic. România (frecvenţa D: ± 0,655, care este un număr ridicat în rândul populaţiilor europene) în comparaţie cu ţările vest-europene (de exemplu Franţa (frecvenţa D: ± 0,54). Am observat o relaţie: alelele D ale ACE1 într-o populaţie dată, scade numărul victimelor COVID-19”, a explicat profesorul Joris Delanghe pentru Adevărul.

Cum a fost realizat studiul?

 

„Am comparat cu atenţie distribuţia unui număr de polimorfisme genetice, despre care am considerat că sunt genele candidate care ar putea juca un rol în imunitate şi infecţie. Am găsit diferenţe nesemnificative, cu excepţia genei ACE1. Un polimorfism de ştergere / inserare a acestei gene a arătat o corelaţie cu prevalenţa şi mortalitatea COVID-19. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece COVID-19 foloseşte proteina ACE2 aferentă ca receptor pentru a intra în celulele umane (şi pentru a se multiplica).”, a explicat Delanghe.

„Cred că studiul nu trebuie utilizat ca criteriu de autorităţi pentru relaxarea strategiei guvernamentale privind restrângerea contactului social. Strategia autorităţilor ar trebui să ţină seama de multe aspecte: evoluţia infecţiei, disciplina populaţiei, capacitatea sistemului de sănătate, densitatea populaţiei, aspecte economice (…). Cred că numărul real al victimelor este mult mai relevant decât un studiu de asociere genetică, dar acesta poate fi folosit în modele de predicţie a evoluţiei pandemiei”, a mai precizat cercetătorul.

Delanghe este de părere că „nu trebuie să ne concentrăm numai pe virus, ci şi pe victimele umane.  Ar trebui efectuate studii suplimentare pentru a investiga factorii umani care afectează infecţia cu COVID-19.”

Citește și: