Du-ți jumătatea la medic! Un control la prostată nu strică

Du-ți jumătatea la medic! Un control la prostată nu strică

În ultimii ani, bolile de prostată afectează bărbați tot mai tineri, care se adresează medicului doar când simptomele îi deranjează excesiv. Or, netratate, formaţiunile crescute în prostată se pot transforma în tumori canceroase. Iar 2.018 bărbați mor anual din cauza cancerului de prostată.

Când „aspirina săracului' expiră… e de rău! O viață sexuală activă, împlinită este un panaceu universal. Iar acest lucru e dovedit. Numai că, pe parcursul vieții în doi, apar și obstacolele. Apetitul sexual scade, potența și performanța au de suferit. Iar asta nu are nicio legătură cu vârsta. Problemele sexuale pot fi determinate de diverse cauze de natură medicală. Tulburările de erecție, precum ejacularea precoce sau impotența sunt cel mai des întâlnite. Îngrijorător este faptul că, în ultimii ani, bolile de prostată afectează bărbați tot mai tineri, care se adresează medicului doar când simptomele îi deranjează excesiv. Or, netratate, formaţiunile crescute în prostată se pot transforma în tumori canceroase, pot cauza disfuncții sexuale, infecții ale vezicii urinare sau pot chiar afecta funcția renală. Conform Ligii Române de Cancer, în România apar anual cam 200 de cazuri noi de cancer la prostată.

Cancerul de prostată se „vede' prin teste genetice

În general, în faze incipiente, când se și poate trata ușor, cancerul nu doare și nici nu dă semne. Toate metodele de investigații cunoscute, precum computerul tomograf, RMN, radiografii, ecografii, depistează tumorile de minimum 1 cm, ceea ce presupune deja prezența a cam un milion de celule canceroase și chiar prezența metastazelor în sistemul osos. Or, oamenii de știință au reușit să descopere anumite substanțe în organism care pot detecta o transformare a celulelor foarte timpurie. Markerii tumorali și testele genetice au revoluționat diagnosticarea. Iar acum există posibilitatea ca persoanele aflate la risc să-și poată controila evoluția bolii. Antigenul specific prostatic (PSA) este un marker al prostatei, recomandat bărbaților peste 45 de ani, cu un frate, cu tatăl sau cu altcineva pe linie paternă bolnav de cancer de prostată.

Simptomele apar cu întârziere

Cele mai frecvente simptome ale cancerului de prostată sunt: urinarea frecventă, dificultăți la începutul urinării, trezitul în timpul nopții pentru a urina de mai multe ori, senzația că trebuie să urinezi imediat sau cea de golire incompletă a vezicii. Cancerul de prostată apare rar sub vârsta de 40 de ani şi este cu precădere o boală a bărbatului după 65 de ani. Totuși, simptomele pot apărea și în alte afecțiuni, care nu înseamnă neapărat prezența cancerului de prostată. De menționat că bărbații supraponderali și obezi au un risc cu o treime mai mare față de ceilalți de a dezvolta cancer de prostată. Totuși, controalele periodice regulate, anuale, pot duce la depsitarea din vreme a bolii și, implicit, la vindecarea definitivă a acesteia, fără a se mai ajunge la metodele invazive, dureroase, de tratament.

„Toți bărbații care ar ajunge la vârsta de 120 de ani ar suferi de cancer prostatic. Situându-se ca incidență pe locul I, cancerul de prostată îi însoțește, pe mulți dintre bărbați, o lungă perioadă de timp. Cancerul de prostată nu poate fi prevenit, dar depistarea afecțiunii în stadii incipiente oferă șanse reale de vindecare. Orice bărbat trecut de vârsta de 50 de ani trebuie să fie evaluat anual, pentru a i se confirma sănătatea prostatei. Evaluarea constă în determinarea nivelului seric al antigenului specific prostatic (PSA), ecografia aparatului urinar și tușeul rectal. În stadii precoce, cancerul prostatic este asimptomatic. Apariția unor semne clinice de tipul urinării frecvente, dificile, senzația de evacuare vezicală incompletă etc. impun evaluarea urologică chiar înainte de vârsta de 50 de ani. Depistarea precoce a cancerului prostatic oferă șansa controlului bolii pe termen lung sau chiar a vindecării. Spre deosebire de alte forme de neoplazie, cancerul de prostată permite o supraviețuire mai lungă, cu o calitate a vieții mai bună, în condițiile diagnosticului precoce și a tratamentului adaptat stadiului evolutiv al afecțiunii.', spune Academician Prof. Dr. Ionel Sinescu, Prședintele Societății Române de Urologie.

Du-ți jumătatea la control!

23 de luni trec, în medie, din momentul în care apar primele semne de afectare a aparatului urinar şi momentul în care bărbatul se decide să rupă tăcerea şi să se adreseze medicului pentru investigaţii suplimentare. De cele mai multe ori, nu o face singur, ci la îndemnul partenerei. Cei aproape doi ani de suferinţă în linişte pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Cu cât diagnosticul de cancer de prostată se pune mai repede, cu atât şansa de supravieţuire pe termen lung creşte considerabil. Medicina modernă, genomică, ne pune la dispoziţie instrumente sofisticate de diagnostic, care pot indica riscul de boală în situaţia în care, în familie, au mai existat cazuri de cancer de prostată sau care pot să indice dacă o formă de cancer de prostată este agresivă şi necesită intervenţie chirurgicală sau este lent evolutivă şi trebuie doar supravegheată clinic cu atenţie. Alături de clasica analiză PSA, în practica medicală curentă trebuie să-şi găsească locul şi aceste teste genetice din ce în ce mai performante, împreună cu mijloacele inovatoare de tratament chirurgical, radioterapeutic şi medicamentos'., spune Dr. Marius Geantă, co-fondator şi preşedinte Centrul pentru Inovaţie în Medicină.

Se tratează

Cele mai folosite modalități de tratament în cancerul de prostată erau până acum radioterapia, tratamentul cu hormoni (hormonoterapia) și chimioterapia, fiecare dintre ele asociate cu efecte adverse ce au impact negativ asupra calității vieții pacienților. Însă, noul tratament disponibil cu abirateronă este neinvaziv, prelungește și îmbunătățește viața bolnavului.

Majoritatea pacienţilor nou diagnosticaţi cu cancer de prostată răspund iniţial bine la tratamentul chirurgical sau medical. Rată de supravieţuire a cancerului de prostată este mare. Studii din SUA raportând o rată de supravieţuire la 5 ani de 100% când boala se manifestă la nivel localizat sau regional. Cu toate acestea, la peste 5 ani de la diagnostic, vasta majoritate a pacienţilor dezvoltă o boală progresivă, rezistentă la tratamentele hormonale. În timp, evoluţia bolii devine mai rapidă, iar 40% dintre pacienţii diagnosticaţi cu boala localizată progresează la stadiul metastatic (95% la nivelul sistemului osos). În general, la doi ani după apariţia metastazelor, pacienţii dezvoltă rezistenţă la tratamentele hormonale. Până de curând, opţiunile de tratament pentru cancerul de prostată metastatic rezistent la tratamentele hormonale erau limitate (chimioterapie) şi erau asociate cu efecte adverse ce aveau un impact negativ asupra calităţii vieţii. După chimioterapie, singura opţiune era îngrijirea paleativă. Aprobarea de către EMA, în 2011, a primului agent non-chimioterapeutic pentru această categorie de pacienţi (abiraterona) a însemnat schimbarea paradigmei de tratament în cancerul de prostată metastatic rezistent la tratamentele hormonale. Tratamentul cu abiraterona este disponibil acum şi pacienţilor români, rezolvând astfel una dintre situaţiile critice din oncologie, în care nu aveam alte soluţii terapeutice etiologice la îndemână', spune Dr. Florin Băcanu, vicepreşedinte al Societății Naţionale de Oncologie Medicală din România.

Faţă de alte forme de cancer, în privinţa cancerului de prostată stăm ceva mai bine din perspectiva accesului la noile tratamente inovatoare. Anul trecut, a fost aprobat pentru compensare şi unul dintre noile medicamente care se adresează pacienţilor cu cancer de prostată metastatic şi care nu mai răspundeau la celelalte tratamente medicamentoase disponibile. S-a acoperit astfel o nevoie terapeutică majoră, în lipsa acestui tratament pacienţii find practic condamnaţi la moarte. Sperăm că pacienţii cu cancer de prostată să aibă acces gratuit şi complet şi în anii următori la aceste medicamente de ultima generaţie', subliniază Cezar Irimia, preşedinte Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

Sursa foto: mynewyorkminute.org