Dr. Corina Neamțu: „Să facem un screening hormonal făra să avem o motivație e absolut lipsit de sens.”

Dr. Corina Neamțu

Dr. Corina Neamțu, medic primar endocrinologie, ne explică ce înseamnă ceea ce numim noi dereglări hormonale și când e cazul să tragem semnalul de alarmă.

Interviul cu doamna doctor Corina Neamțu răspunde câtorva dintre întrebările multor femei preocupate de starea de sănătate și, în special a sistemului endocrin.

Organismul nostru nostru joacă după cum ne cântă hormonii și câteodată hormonii își cam bat joc de noi, asta ca să ne exprimăm așa, pe limba noastră. O să vă rog și pe dumneavoastră să traduceți pe limba noastră și să ne spuneți cam ce înseamnă dereglările hormonale?

„Dereglările hormonale sunt un termen colocvial pentru anumite afecțiuni endocrine care sunt mult supradimensionate față de existența lor reală și înseamnă disfuncția unei glande. Presupunem că e vorba de o glandă sau mai multe pentru că ele pot veni la pachet în anumite situații.

În general vorbim de dereglari hormonale atunci când femeia are creșteri mari în greutate și nu numai femeile pot avea dereglari. Doamnele în general sunt mai preocupate de aspectul fizic și când au tulburări de ciclu menstrual. Este mai mare frecvența unor tulburări atunci când e vorba de ciclu menstrual și mai puțin când este vorba de greutate.”, explică Dr. Corina Neamțu, de la Spitalul Clinic Sanador.

Mai spunem că hormonii sunt de vina atunci când avem stări depresive, stări mai ciudate… Este o cauză? Pot fi hormonii de vină?

Sindromul premenstrual este o realitate și are o frecvență crescută la femile de vârsta menstruală. Din fericire majoritatea lor au o formă ușoară, au niște tulburări de dispoziție care intervin cu 10-14 zile înainte de venirea urmatorului ciclu în care au indispoziție, poate dorm mai prost, rețin lichide, au un apetit exagerat. De aici și variațiile de greutate în această perioadă….

Aceste lucruri se liniștesc însă, imediat cum vine următoarea sângerare menstruala. Însă sunt și forme mai grave cum ar fi disforia premenstruală care necesită tratament psihiatric. În legislația americană aceste fenomene extreme constituie chiar o scuza, iar pacientele care dovedesc că suferă de această afecțiune dacă în perioada respectivă comit crime pot fi chiar achitate. S-au întâmplat cazuri.

Ce este balanța hormonală?

Pentru ca de multe ori medici ne recomandă să facem așa ceva. Prin ce analize am putea să aflam  dacă suferim de dereglari hormonale?

Să facem un screening hormonal făra sa avem o motivație e absolut lipsit de sens. Și este și din punct de vedere financiar nerezonabil.  Acum însă (și intră în portofoliul medicului de familie), cel mai frecvent se investighează tiroida. Pentru că este o glandă care dintr-un punct de vedere patologic, are cea mare frecvență în populația adultă. Și atunci analizele de tiroidă nici nu sunt foarte scumpe. Și intră în portofoliul medicului de familie, care le poate prescrie cu suport de la Casa de Asigurări. Și într-un anumit fel, bilanțul hormonal sau profilul hormonal, este centrat pe tiroidă.

La femeile de vârstă tânără și fertile este mult mai amplu. Și cuprinde și funcția ovariană și funcția hipofizei. De la caz la caz intră și suprarenală în discuție, la bărbați și funția testiculară, deci se poate lărgi. Dar pentru omul obișnuit bilanțul tiroidian este cel care este recomandat cel mai frecvent.

Si ce analize se fac de obicei? Adică tot pachetul ține de analize de sânge sau este nevoie și de investigații imagistice?

Pachetul prin medicul de familie ține de trei analize de sânge. Respectiv hormonul tirostimulant, tiroxina liberă și niște anticorpi, dată fiind frecvența creșterii boli autoimune tiroidiene. Evident că nu se recomandă ca screening ecografia tiroidiană, ci examenul clinic al ei. Daca, la examenul clinic palparea tiroidiană medicul familie sau medicul specialist simte o anomalie în volum, în prezența unor noduli, în fermitatea unei glande, atunci poate recomanda o radiografie. Dar, la noi, cumva, unii oameni iși fac mai multe analize decat e necesar. Iar unii nu își fac deloc. În concluzie, nu suntem destul de balansați aici.

Ce legătură există între hormoni si aspectul fizic, doamna dr. Corina Neamțu ?

Pentru că am auzit ca anumite afecțiuni enodocrine pot conferi unui corp o anumită structură? Exista legătura între aspectul fizic si afecțiunile endocrine ?

Dacă avem un sistem endocrin perfect ehilibrat nu înseamnă că suntem mai frumoși. Însă există afecțiuni endocrine care influențează aspectul fizic. Și aici ma refer la o boală destul de frecventă, boala de ovar polichistic la femei. Care aduce un surplus de hormoni masculini la femei și care creează pilozitate facială. Ceea ce modifică aspectul fizic. Formele extreme sunt și cu o modificare osaturii. Femeile sunt un pic cu osatură mai greoaie si cu umerii mai lați.

Pe de altă parte, disfuncția de tiroidă modifică aspectul fizic. Hipertiroidismul duce la retenția de lichide.Și apare o față mai buhaită, cu pungi în jurul ochilor. Iar hiperfuncția tiroidiană duce la scadere în greutate, o piele fină, lucioasă și transpirată. Și poate produce protruzia globilor oculari, deci exoftalmie, deci iar cu modificare de aspect fizic.

Cele mai dramatice schimbări legate de aspectul fizic sunt cele legate de hipofiză. Respectiv acromegalia care produce creșterea în lățime a oaselor, cu modificări majore la nivelul feței. Astfel încât pacienții care suferă de această boală la un moment dat ajung să semene între ei. Se produce o creștere în volum a buzelor, a piramidei nazale, a arcadelor zigomatice, a celor frontale. Apare un aspect grosier al feței care evident poate să fie observat. La pacientul respectiv modificarea se produce lent, însă față de pozele din tinerețe este evident ca apare alt chip.

Fericire din cutie?

In ultimii ani, am început să fim mai preocupați de mersul la sală, de activitatea sportivă. Așa au apărut diferite produse menite să ne îmbunătățească starea fizică. Și se comercializează tot felul de produse care conțin dopamină, endorfină, serotonină etc. Aceștia sunt hormoni care în general ne crează starea de bine. Dar pot să ne influențeze starea de sănătate? Există dezechilibre dovedite date de acești hormoni? Ar putea fi aceștia înlocuiți prin suplimente și medicamente?

Din câte înteleg, vă referiți la așa numiții hormoni ai fericirii. Care sunt hormoni și mediatori chimici eliberați în creier. Și prin intermediul cărora actionează drogurile. Crează, evident, dependență. Acum, ceea ce spuneți dumneavoastră ca și suplimente, nu le cunosc. Ele nu sunt trecute prin filtrele obișnuite ale medicamentelor și de aici vine un mare pericol.

Sunt și cazuri celebre cand sportivi de înaltă performanță au fost descalificați din cauza utilizării unor așa numite produse naturiste care conțineau substanțe farmacologic active. Însă medicația psihiatrică a depresiei se bazează pe modularea acestor hormoni din creier. Deci cresc nivelul de endorfină, de serotonină. Pentru că așa sunt căile sinaptice făcute. Și asa funcționează creierul. Însă, nu știu care sunt produsele, cum se manevreaza. Medicația psihiatrică este clară, ce rezultate bune și optimiste are, dar serotonină ca atare nu există.

Și să fim fericiți, din cutie ?

Cred că găsim și alte mijloace. Toate alimentele care fac adicție si ne fac plăcere eliberează endorfine din creier. Acesta este si mecanismul prin care se crează dependența.

Despre hipofiză ce ne puteți spune?

Cum ne influențează starea de sănătate și cum putem afla dacă avem vreo problemă?

Hipofiza este o glandă extrem de importantă, localizată la baza creierului. Care produce hormoni de control ai glandelor perferice. Deci funcția hipofizară are foarte multe repercursiuni. O dată, pe linia tiroidei, producând disfuncție tiroidiană, hipotiroidism. În al 2-lea rând, ce îi aduce pe pacienți în cabinetul endocrinologului sunt: la femei tulburarea cu sistarea ciclului menstrual, iar la bărbați impotența.

De multe ori, pornind de la aceste simptome vedem că problma e mult mai largă. Pentru că celalate disfuncții se instalează treptat. Și nu sunt atât de supărătoare ca acestea care preocupă. Este foarte importantă sănătatea hipofizei. Și evident că există suplimente medicamentoase pentru a compensa ce nu mai produce hipofiza. Nu se referă neaparat la hormonii pe care îi produce hipofiza și nu sunt disponibili pentru utilizare largă. Ci la ceea ce nu mai controlează ea, la glandele periferice.

Ele, de fapt, se substituie în situația în care hipofiza nu mai produce. Există și un hormon pe care hipofiza îl eiberează direct: este vorba de prolactină cu rol biologic în lactație la femei și atunci când este în exces, produce modificările de sistare de ciclu respectiv disfuncție sexuală la bărbați.

Există niște simptome specifice care anunță o asemena problemă la nivelul glandei hipofize sau pur si simplu putem să descoperim în timpul unui control de rutină?

Nu, în timpul unui control de rutină nu descoperim nimic. Poate dacă medicul este foarte avizat și are expertiză își poate da seama că pacientul are o problemă generală și poate să îi caute explicația și îl trimite la un specialist. Dar, cum spuneam, daca o femeie de vărstă reproductivă vine pentru oprirea ciclului menstrual, ne gândim la hipofiză. Și începem investigații, inițial hormonale, apoi imagistice respectiv tomografie sau RMN pentru a vedea care e situația cu hipofiza.

Puteți să ne descrieți puțin si legătura dintre bolile endocrine și infertilitate?

Cel mai frecvent, infertilitatea este produsă, la femeie, de boala de ovar polichistic, care este o boală care apare încă de la instalarea primei menstruații și se caracterizeează prin tulburări de ciclu menstral, absența ovulației și elemente de hiperandrogenism, adică secreție in exces de hormoni masculini, care evident pot fi cuantificate biochimic.

Imagistic, există un aspect tipic pentru ovarul polichistic la fetițe/ femei și toate aceste lucruri la un loc definesc sindromul care are în funcție de vârstă și dorința de fertilitate a pacientei și rezolvare pe termenul aplicării tratamentului. La aceste femei, problema este că la vârstă fertila, obțin mai greu sarcina și la vârsta dupa cea fertilă este că se însoțeste de un sindrom metabolic, de rezistență la insulină, reprezentând un risc de a dezvolta o boală cardiovasculară, hipercolesterolemie și diabet mult mai mare decât femeile fără această afecțiune. Afectează fetița, femeia tânără și femeia adultă, în concluzie toată viața.

Ați spus de sindromul metabolic și specialiștii spun că excesul de grăsime in zona abdominală este mai periculos decât excesul de grăsime în orice altă parte a corpului? Ne puteți spune de ce?

Excesul de grăsime în zona abdominală este însoțit de grăsime periviscerală, deci în jurul organelor interne și se însoțește de așa numita insulino-rezistență, deci insulina este în cantitate mare în corp, însă există o rezistență la nivel celular la acțiunea ei. Aceasta este indusă de depunerea în anumite zone, care este coordonată genetic.

Exista o predispoziție genetică, dar dacă suntem atenți cu mișcarea, cu dieta, putem să controlăm, ca 50% e genetica, 50% sunt factorii de mediu, în orice boală. De aici vine această părere care este fundamentată pe studii, cum ca distribuția periabdominală a grăsimii se însotește de factori de risc cardiovasculari, de insulino-rezistență, de hipercolesterolemie și toate vin la pachet: hipertensiune, risc de infarct ș.a.m.d.

Există vreun tratament hormonal care să țină de partea endocrină?

De partea endocrină și de diabet la pacienții cu insulino-rezistență și modificări ale toleranței la glucoză se începe tratament cu antidiabetic oral în dozele potrivite, care scade nivelul insulinei din sânge și face țesuturile mai receptive la acțiunea sa. Există, deci soluții, dar soluțiile sunt și de stil de viață și de dietă și de activitate fizică.

Care sunt analizele pe care trebuie sa le facem ca să ne asiguram că nu avem probleme?

Ca să nu avem probleme tiroidiene, pentru că așa cum spuneam la început, tiroida este prima glandă vizată într-un screening: TSH, T4 liber și ATPO sunt absolut suficiente.

Sindromul de ovar polichistic despre care tot ați vorbit este totuși un fenomen mai frecvent în zilele noastre. Este pentru că nu s-a știut de el până acum sau s-a mărit frecvența cazurilor în ultimii ani?

 În primul rând acum avem laboratoare care pot face determinări hormonale oriunde, chiar și în orașele mici. Al doilea aspect ar fi că doctorii sunt mai avizați, practic din 2000 s-au definit criteriile de ovar polichistic, deci din 2000 a pornit această explozie. Eu cred că incidența nu a crescut, el afectând între 6-15% din femeile fertile și ce este cel mai grav este că a crescut obezitatea în rândul adolescentelor și al femeilor, în general.

O femeie cu ovar polichistic slabă, neavănd insulino-rezistență poate să aibă menstrele mult mai ciclice, comparativ cu femeia cu ovar polichistic supraponderală, care asociază insulino-rezistența și cercul este vicios. Deci cumva și faptul că a crescut incidența obezității și faptul că suntem mai avizați și faptul că avem unde să facem determinări hormonale a crescut ca incidența.

E o boala mai bine diagnosticată și mai bine tratată.

Tratamentul pentru sindromul ovarului polichistic în ce constă?

În funcție de gravitatea situației pentru că există forme oligosimpotmatice în care au doar dereglări menstruale relative, adica cea normala este între 21-40 de zile, daca o fată tânără are menstruație o dată la 2 luni și nu are alte simpotme de exemplu: exces de păr sau exces ponderal sau acneea (nu este considerată neapărat un semn).

O femeie care are o formă completă benficiază de tratament hormonal ca să inhibăm excesul de androgen, o fată care nu are toate componentele sindromului poate să meargă și pe suplimente și să ignore tulburăril de ciclu de la caz la caz. Femeia fertilă care își dorește un copil are cu totul si cu totul altă abordare.

Pentru TSH 4.48 și anticorpi normali sunt suficiente suplimentele cu seleniu?

Mă îndoiesc de indicația cu seleniu. Anticorpii sunt normali, 4.4 înseamnă limita superioară a nromalului și practic nu e boală. Aici intră în discuție dacă pacientă este însărcinată sau daca va fii si de controlat în primul trimestru de sarcină funcția tiroidiană. Nu cred că are rost să ia tratament.

Dacă se dorește o sarcină, dupa ce o femeie a avut noduli la sâni, au dispărut pe parcurs, a avut si dereglări hormonal ce tratament îi recomandați?

Dacă acum are o menstruație regulată și are un partener fertil, pentru că să nu uitam ca 50% din problemă nu aparține doamnelor, ci partenerului de sex masculin. Când investigăm un cuplu infertil, facem investigații scumpe, dureorase doamnei și pe domn îl lăsăm la sfârșit. În toată lumea se începe invers deoarece răspunde ieftin la jumătate din întrebări. În concluzie, întăi să se verifice dacă partenerul este bine.

Dacă analizele de sânge sunt bune, de ce apar anumite tulburări?

Sindromul premenstrual despre care am vorbit, nu are o explicație biochimică. Pacientele care au sindrom premenstrual, au un bilanț hormonal perfect normal. Asta înseamnă ca la nivelul sistemului nervos central, al creierului, fluctuația hormonală care este fiziologică la orice femeie se resimte diferit. Ele sunt mai sensibile la acest  joc hormonal. Multe dintre femeile cu sindrom premenstrual dacă nu au contraindicații se simt mult mai bine pe terapie contraceptivă care le oferă un aport mai constant.

O femeie cu ovare polichistice, care a făcut stimulare ovariană timp de 8 luni și tot nu a reușit să rămână însărcinată, cu soțul perfect sănătos ce ar putea să facă?

Dacă a avut stimulare ovariană de 8 luni și ovulația a fost frecventă și nu s-a reușit cu un partener fertil, primul pas ar fi să verifice permeabilitatea trompelor și dacă trompele sunt permeabile să apeleze la sitemul de reproducere asistată. Pentru că uneori, în 15% din cazuri nu avem nicio explicație pentru infertilitate.

Suprarenala obosește?

Există pe internet un zvon cum că glanda suprarenală obosește la un moment dat. Este mit sau realitate?

Este foarte interesant, pentru că am citit recent un studiu făcut intr-o corporație cu privire la existența sindromului burnout syndrome, în care oameni tineri devin suprasolicitați și în incep să se epuizeze. Se pare că această epuizare începe de la suprarenală. Suprarenala descarcă un nivel constant de cortizol care ne ajută în situații de stres, ne apară de stres, modeleaza sistemul imun în sensul reducerii reactivității lui, tocmai ca să nu epuizăm în condiții de stres, însă la un moment dat descărcând așa, probabil că obosește.

De aceea, studiul despre care vorbeam a dozat angajților, care părau mai epuizați, cortizol salivar seara și chiar au găsit o corelație între nivelul mai scăzut al cortizolului salivar și a riscului de a dezvolta sindromul burnout. Deci este adevărat că, la un moment dat, în sindromul acesta poate fi implicată funcția renală.

Și noi fiind foarte stresanți sau obișnuiți cu ritmul zilnic am putea să nu ne dăm seamă ca avem o astfel de problemă. Ce am putea sa facem?

E foarte complicat. Însă în momentul când simțim că nu mai suntem bine cu noi înșine trebuie să mai reducem nivelul de efort intelectual, fie să ne luam o vacanță, fie să consultăm un specialist.

Ce înseamnă sindromul neurastenic (dezecilibru tioridian)?

Sau oboseala cronică, este mai frecvent la sexul feminin. Femei care se scoală obosite și se simt obosite și pe parcursul zilei. Practic nu mai ies din această stare de oboseală. Nu este însă cu implicații endocrine. Nu s-a constat că în sindromul de oboseală cronică este vreo tulburare tiroidiană.

Fibroadenoamele mamare au cauze hormonale?

Fibroadenoamele mamare nu au cauze hormonale. Majoritatea pacientelor sunt perfecte cu ciclicitatea menstruală, cu tiroida și unele au si difuncții endocrine. Dar astea nu înseamnă ca ele le produc. De obicei, ca în multe alte boli, tumorigeneza are o cauză genetică. O genă defectă care produce de tip benign, dar fibroadenoamele au în general și sancțiune chirurgicală sau uneori doar se urmăresc în dinamică, de la caz la caz.

Ce tratament poate lua o femeie cu dereglare hormonală?

Dacă are la sâni un chist și nu a luat niciodată contraceptive și există si dureri în sindromul premenstrual.

Durerea de sâni nu are o cauză endocrină. De aceea  nu se prescrie tratament edocrin specific. Însă există multe tratamente alternative, inclusiv în direcția homeopatiei, care ameliorează durerea. Prezența chisturilor în sâni este foarte mare,cred că peste 70% dintre pacietenele care vin pentru ecografii mamare au chisturi mamare. Nu au semnificație patologică.

Majoritatea femeilor evită tratamentele hormonale în perioada de premenoapuază sau chiar la menopauză și preferă toate variantele alternative. Este bine sau ar fi de preferat să urmeze tratamentul clasic?

Și aici este discutabil. Dacă pacienta are menopauza la vârsta fiziologică, adică la 48-50 de ani, este ceva natural. În funcție de ce simte ea, există femei a căror calitate a vieții se modifică dramatic, unele sunt active profesional și atunci dacă apare ceva care le strică această calitate a vieții ele nu mai sunt eficiente. Nici în viața de familie, nici de cuplu, nici profesională. Cel mai eficient tratament este cel de substituție dar și aici discutăm despre contraindicații, dacă ele există.

Se face un examen complet, inclusiv imagistic al sânului, ca să balansăm între beneficiu și risc. Dacă pacienta are 40 de ani, deci este o menopauză prematură, aici trebuie să se urmeze tratament măcar 5 ani, pentru că automat toate lucrurile se devansează  cu 10 ani. Și dacă nu are contraindicații, ar fi păcat să abandoneze lupta.

Obezitatea este consecința dereglărilor hormonale?

Sau dereglările hormonale sunt cele care declanșează obezitatea?

Nu există nici o tulburare hormonală care să dea creștere în greutate, în sine. Creșterea în greutate este legată de de aportul de calorii. Hipotiroidismul poate aduce o creștere falsă în greutate din cauza retenției hidrice. Dar nu aduce neapărat o creștere a volumul de teșut adipos.

Ovarul polichistic dacă este însoțit de imuno-rezistență face ca pacienta să se îngrașe mai ușor. Însă marii obezi nu au nicio dereglare hormonală. Uneori au în timpul pubertății o hiperactivitate a renalelor indusă de creșterea în greutate. De aceea vedem la tineri vergeturi. Adică nu este o tulburare primar suprarenală care să ducă la obezitate. Hiperfuncția suprarenală poate duce la acumularea de kg, însă ce e caracteristic pentru asta este dipspoziția lor, ca în simbolul metabolic, la nivelul trunchiului. Mainile și picioarele rămân subțiri, chiar mai subțiri ca înainte pentru că se produce o distrucție musculară.

O pacienta de 43 de ani cu menstruație normală până acum, luna aceasta cu o menstruație slabă (câteva picături) de 4 zile și de culoare maro foarte inchis, poate sa fie semn de menopauză?

Poate să fie un semn de sarcină la 43 de ani. Cred că primul lucru de făcut ar fi un test de sarcină  și apoi de văzut. Menopauza este precedată de o perioadă denumită premenopauză și în care se produce o dereglare a ciclurilor menstruale. Inițial apar mai des, apoi mai rar. Dar această perioadă se poate întinde până la 10 ani.

O pacientă cu displazie mamară la sânul stâng cu chist la sânul drept operat cu ovar drept extirpat iar cel stâng de mici dimensiuni, ce analize poate să efectueze pentru a afla dacă are probleme hormonale?

Dacă are ciclu menstrual regulat, este excepțional. Dacă vrea să știe cam ce rezervă foliculară mai are, se fac niște analize, imediat dupa ciclul menstrual, în zilele 2-4, care ar trebui recomandate de un medic fie endocrinolog, fie ginecolog.

Există hormoni naturali extrași din plante?

Hormonii naturali sunt produși, extrași de la animale dar în zilele noastre sunt produși prin tehnologie recombinantă sau prin substanțe chimice. Deci genetică pură. Nu avem o mare similitudine cu plantele ca să credem că putem să luam hormoni de la plante. Singurul lucru care are sens din ce știu eu sunt fitroestrogenii. Cei care se găsesc în soia, patrunjel și care ajută, dar nu pot fi considerați ca substitut.

Temperatura excesivă și senzația de căldura excesivă și transpirația excesivă pot fi semne că avem tulburări de natură hormonala?

Da, pot să fie semne. Toate aceste semne apar în hiperfuncția tiroidiană care cumva pare a fi mai frecventă în sezonul cald. Boala Basedow e cea mai frecventă și perimenopauza poate afecta somnul femeilor și poate produce transiprații care sunt sesizabile mai sesizabile de către pacientă în sezonul cald.

Sursa foto: Bulina de sănătate

Loading...