De Florii, Domnul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim

De Florii, Domnul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim

Sărbătoarea Floriilor încheie Postul Mare şi ne îndeamnă să ne spovedim înainte de Săptămâna Patimilor şi de Sfintele Paşti. Toţi creştinii ar trebui să se bucure de Învierea Domnului cu sufletul împăcat după Sfânta Împărtăşanie.

Isus s-a arătat lumii de Florii şi a intrat în Ierusalim propovăduind pacea şi iubirea. „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!' (Ioan XII,13) – a strigat poporul la vederea Mântuitorului care îl înviase din morţi pe Lazăr. „Sunt cuvinte pe care le spunem şi noi, în fiecare an, la praznicul Floriilor. Rostind sau cântând aceste cuvinte, ne adresăm Domnului Hristos, Biruitorul morţii, preînchipuind prin aceasta Învierea tuturor, învierea cea de obşte, ne spune Stelian Gomboş, teolog şi consilier la Secretariatul de stat pentru Culte. În Duminica Floriilor, „Biserica retrăieşte intrarea lui Cristos Domnul în cetatea Ierusalimului, spre împlinirea Misterului Pascal – al morţii, învierii şi preamăririi Domnului Nostru Isus Cristos. Această comemorare este simbolizată printr-o procesiune a credincioşilor, care poartă în mâini ramuri de salcie (palmier sau măslin) în cinstea triumfului lui Cristos, urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la care se proclamă şi se meditează Patima Domnului', ne transmite părintele Ieronim Iacob, purtătorul de cuvânt al Ahiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.

De Florii, ia acasă crengile de salcie sfinţite

Procesiunea de acum două mii de ani, când Isus a intrat ca un Împărat în Ierusalim, este sărbătorită în fiecare an, cu evlavie şi rugăciuni. Credincioşii vin cu flori şi ramuri înmugurite la biserică. În rânduiala ortodoxă, după Sfânta Liturghie, preoţii stropesc cu agheasmă ramurile de salcie, citesc rugăciuni de sfinţire şi aprind lumânări, semn al biruinţei vieţii asupra morţii. După slujbă, oamenii se întorc acasă cu ramurile sfinţite şi împodobesc cu ele icoanele, ferestrele şi uşile, să fie ocrotiţi şi feriţi de rele.

În urmă cu doi ani, a fost reluată şi de către ortodocşi, în marile oraşe, tradiţia procesiunii de Florii. Şi anul acesta, în Bucureşti, sute de credincioşi sunt aşteptaţi să urmeze Icoana Intrării Domnului în Ierusalim, mergând pe jos de la mănăstirea Radu Vodă până la Catedrala Patriarhală. Din seara de Florii încep deniile, „cele mai frumoase şi mişcătoare slujbe şi cântări de peste an', cum spunea părintele Ilie Cleopa. Seară de seară, înainte de Paşte, creştinii ortodocşi sunt aşteptaţi la slujbele care ne aduc aminte de patimile Mântuitorului.

Postul Paştelui

Cel mai lung post al anului, Postul Mare, durează 48 de zile. Ortodocşii se feresc de anumite alimente precum carne, peşte, lapte, brânză, ouă, ulei sau alcool. Dar postul înseamnă mai mult decât interdicţia la mâncare. În primul rând, înseamnă dragostea faţă de Dumnezeu şi este perioada în care trebuie să fim mai buni, mai iertători şi mai cumpătaţi. Aceeaşi semnificaţie o are postul şi pentru catolici. Diferenţa constă însă în durata postului şi regulile mai puţin severe. Catolicii ţin post 40 de zile, începând din Miercurea Cenuşii, când se ţine post negru. În rest, au voie să mănânce ouă şi lactate, doar carnea fiind interzisă, mai ales vinerea, când a fost răstignit Isus. În ziua de Florii, ortodocşii au dezlegare la peşte, untdelemn şi vin, dar nu consumă carne.