De ce avem nevoie de bacterii

De ce avem nevoie de bacterii

De bacterii, doar de bine! Așa ar trebui să spunem. Dar, unele sunt prietenoase, altele ne fac rău… Cașa-i viața, cu bune și rele. Însă bacteriile nu ne sunt doar inamici, așa cum am putea crede. Ne sunt chiar necesare pentru o sănătate de invidiat.

Oricât de mult am fi dedicați ritulurilor de îngrijire personală, purtăm pe fiecare centimetru pătrat din propria piele sute de mii de microorganisme. Din cap până-n picioare suntem colonizați de bacterii. Deși infime, acestea au un rol important în viaţa noastră. Căci, în vreme ce unii dintre noi iau măsuri extreme de igienă, alții nici nu prea mai știu cum arată săpunul, darmite pasta de dinți. Atât igiena excesivă, cât și lipsa ei duc la apariția unor probleme grave de sănătate. Și asta pentru că flora bacteriană echilibrată este esențială pentru imunitatea organismului.

Digestia întreține imunitatea

Poate părea ciudat, însă flora bacteriană intestinală are un rol decisiv în protecția întregului organism. Tractul digestiv reprezintă mai bine de două treimi din sistemul nostru imunitar. Prin urmare, un proces digestiv corespunzător duce la asimilarea corectă a elementelor nutritive și, implicit, la dezvoltarea imunității. Iar pentru asta sprijinul oferit de bacteriile prezente în flora intestinală este crucial, dat fiind că ele contribuie la buna funcționare a organelor interne. Specialistul epidemiolog Ropharma, Dr. Tania Bejan explică: „Contactul organismului cu factorii externi se realizează, în cea mai mare parte, prin intermediul pielii și al sistemului gastrointestinal. Sistemul digestiv este colonizat de bacterii, chiar la scurt timp după naștere, și cunoaste modificări pe măsura ce ne maturizăm. Atunci când tranzitul intestinal prezintă deficiențe, apar boli digestive și fluctuații în greutate. O floră bacteriană echilibrată mărește capacitatea organismului de a combate infecțiile și simultan minimizează efectele adverse ale terapiei cu antibiotice. Principalele procese prin care aceasta contribuie la întărirea sistemului de apărare sunt: distrugerea toxinelor, digestia, absorbția nutrienților vitali, sintetizarea vitaminelor și crearea unui pH optim al colonului prin asimilarea calciului și a vitaminei D. Toate acestea protejează sistemul imunitar, creând un scut împotriva posibilelor bacterii dăunătoare.'

Unde greșim?

Obiceiurile alimentare proaste, stilul de viață sedentar, stresul, consumul excesiv de antibiotice, anticoncepționalele orale, consumul inutil de laxative în cantități mari, fie ele și din plante, practicile „la modă' privind detoxifierea, dietele dezechilibrate, produsele de igienă agresive, toate perturbă traiul bacteriilor la nivel intestinal. În general, tratamentul cu antibiotice are drept scop distrugerea bacteriilor nocive. Numai că acesta afectează întreg spectrul de bacterii din organism, inclusiv pe cele benefice. Așa apar boli greu de tratat, sâcâitoare, precum candidoza, afecțiunile gastrointestinale, alergiile, bolile de rinichi, infecțiile urinare, boli respiratorii.

Așa te ferești de bacterii – dușmani invizibili

În vreme ce majoritatea bacteriilor sunt inofensive sau benefice, există și numeroase specii patogene, care cauzează boli infecţioase cu complicații grave sau care conduc la deces. Tuberculoza, tetanusul, difteria și, mai nou, temuta Clostridium difficile sunt doar câteva dintre ele. Iar pentru a le combate avem nevoie de ajutor. „Antisepticele sunt substanţe care inhibă creşterea şi dezvoltarea microorganismelor, fără a afecta țesuturile. Sunt folosite pe piele si ţesuturi şi pot avea efect bactericid si bacteriostatic (previn sau inhibă creșterea bacteriilor). Clorura de benzalconiu este una din cele mai cunoscute substanţe din această clasă terapeutică pentru acţiunea sa rapidă și puternic antimicrobiană, antibacterienă, antivirală și antimicotică. Sub formă de soluție, se utilizează ca agent antimicrobian în infecţii bacteriene, fungice și virale ale pielii și al mucoaselor. Se poate folosi sub forma asocierilor cu alte substanţe antimicrobiene, de exemplu cu clorhexidină, pentru o acţiune sinergică şi complementară.', precizează Prof. Univ. Dr. Giurcăneanu, dermatovenerolog, Spitalul Universitar de Urgență Elias, București.

Sursa foto: 123rf.com