De ce apare diavolul în icoana Nașterii Domnului

De ce apare diavolul în icoana Nașterii Domnului

Icoana Nașterii Domnului, după ritul ortodox, înfățișează credincioșilor câteva personaje controversate, pe care Biblia nici măcar nu le menționează. Dintre ele, însă, prezența necuratului în straie negre este cea mai stranie. Iată cum explică teologii de ce apare diavolul lângă ieslea lui Iisus.

 

Cohorte de îngeri apar în icoana Nașterii Domnului, supraveghind-o pe Maria și pe pruncul ei. Dar, în partea inferioară a icoanei apare diavolul, alături de Iosif și două moașe. Sunt ciudate aceste alăturări de personaje despre care cel dintâi apostol care a vorbit despre nașterea lui Hristos nici măcar nu pomenește.

În Evanghelia după Luca se amintește de îngeri, de iesle și de cei trei magi. Ulterior, și în Evanghelia după Matei au fost menționați magii și steaua care a răsărit la nașterea pruncului sfânt.

Pictorii de icoane din spațiul ortodox respectă cu strictețe câteva elemente de bază ale scenei nativității și nu se abat de la regulile impuse de biserică. Iar aceste reguli menționează ca, în icoana Nașterii Domnului, să fie înfățișate și personaje despre care vorbesc legendele și textele apocrife.

Ispitirea bătrânului Iosif

Legendele vechi despre viața Mariei, precum și protoevanghelia după Iacov aduc detalii insolite despre scena nativității. S-a scris de multe ori că Iosif, bătrânul soț al Mariei, s-ar fi îndoit de credința și de puritatea ei. În icoana Nașterii Domnului, diavolul apare încă o dată să îl ispitească și să îl îndepărteze de Dumnezeu.

Necuratul, deghizat în cioban, cu o blană neagră pe umeri, se apropie de Iosif care stă îngândurat. 'Aşa cum toiagul meu nu mai poate să dea vlăstare, tot aşa un bătrân ca tine nu mai poate zămisli prunc şi o fecioară nu poate să nască', se arată în scrierile vechi.

Ca prin minune, toiagul diavolului înflorește, așa cum este uneori pictat în icoane, și Iosif primește încă un semn al puterii lui Dumnezeu. Diavolul este încă o dată alungat.

Spălarea pruncului, o tradiție care nu putea lipsi din icoana Nașterii Domnului

În obiceiurile și tradițiile populare, la căpătâiul mamei trebuie să fie întotdeauna moașe, iar acestea nu puteau lipsi nici de la nașterea pruncului Iisus. Apostolii nu le menționează, dar tradiția populară nu le putea ocoli.

Legendele spun că ar fi stat la capul Mariei Salomeea și Zelemi, două femei chemate de Iosif, care apoi au spălat și au înfășat copilul. Biblia nu le menționează, deoarece Fecioara Maria a născut fără dureri un prunc curat și sănătos, și nu avea nevoie de sprijin.

Nașterea a fost un miracol și nu un proces lung și dureros, așa cum este în realitate. Pruncul nu avea nevoie să fie spălat de moașe, dar în textele apocrife se vorbește despre acest episod, care a fost preluat mai târziu în icoana Nașterii Domnului.