Cum trebuie făcută prescura pentru biserică, pâinea care poartă crucea

prescura pentru biserică are forma rotundă și poartă crucea răstignirii

Prescura pentru biserică este cel dintâi dar, simplu, dar plin de semnificații, pe care orice creștin îl aduce la slujbă. Este pâinea care poartă crucea și alături de ea trebuie să stea vinul roșu, care amintește de jertfa lui Iisus.

 

În preajma marilor sărbători pascale, să ne amintim de prescura pentru biserică, unul dintre cele mai simple, dar semnificative simboluri ale răstignirii Domnului.

Încă din vremea creștinismului timpuriu, oamenii cu dare de mână obișnuiau să aducă pâine și vin la slujbă și să le împartă apoi credincioșilor mai puțin norocoși. Deasupra pâinilor, preoții făceau semnul crucii și le sfințeau, să le fie tuturor de ajutor pentru sănătate și pentru rugăciunile lor. Cu timpul, femeile au început să împletească pâinea pe care o luau la biserică în semn de cruce, cu patru brațe, închipuind soarta lumii cu cele patru zări.

Apoi, la mijloc, prescura a căpătat o pecete tot cu semnul crucii și inițialele care aminte de Iisus Hristos, de Sfânta Treime și Sfântul Duh.

Prescura pentru biserică, o pâine curată

Se obișnuiește azi ca prescurile să fie coapte de un număr mai mic de femei care trimit la fiecare slujbă pâinile necesare. Dintre acestea, preotul folosește de obicei cinci pentru a le sfinți și pentru a le împărți după liturghie.

Aluatul pentru prescură trebuie să fie dospit din făină bună, din grâu nou, cu apă și sare. Prescura pentru biserică trebuie să fie cât mai simplă, după rit, dar cu un gust bun de pâine pe vatră.

Ea se deosebește de celelalte pâini care se mai aduc la biserică prin pecetea pe care o poartă la mijloc. Prima mențiune a pecetei apare prin secolul al X-lea în scrierile episcopului Paul din Galipoli, dar cu siguranță devenise deja un obicei. Pecetea se aplică folosind un pristolnic, fie din lemn, fie din fontă, și de obicei acesta conține forma crucii și mesajul ”Iisus Hristos învinge!” (IS HR NIKA).

Forma prescurii trebuie să fie rotundă

Azi prescurile se fac de mărime mică și neapărat rotundă, asemeni unor chifle obișnuite. Dar forma rotundă vorbește despre atotcuprinsul și nemărginirea lui Dumnezeu, așa cum este Împărăția lui, infinită și cuprinzătoare. Prescura poate avea trei cornuri, pentru Sfânta Treime, sau patru cornuri, dispuse în formă de cruce. Uneori, se întâlnesc și prescurile cu cinci cornuri, care amintesc de cele cinci pâini pe care Hristos le-a înmulțit în deșert să hrănească mulțimea care îl urma.

De obicei, în bisericile românești se întâlnesc prescurile cu patru cornuri, iar preoții recomandă femeilor care le coc să le facă în două straturi de aluat, puse unul peste altul, pentru a aminti de natura pământeană și divină a Mântuitorului.

De ce e bine să iei acasă câteva bucățele de prescură

Prescura pentru biserică este un dar, o ofrandă și totodată o jertfă care trebuie împărțită tuturor credincioșilor care vin la slujbă. Ea amintește omului simplu că trebuie să ducă o viață curată, precum pâinea cea bună, și că trebuie să se închine și să se roage pentru el și pentru binele celorlalți, așa cum Iisus a avut puterea să se jertfească pentru binele fiecăruia dintre noi.

Unii credincioși cumpără de la biserică prescurile care au prisosit la slijbă și le iau acasă, să le împartă cu familia. Chiar dacă acestea nu au fost binecuvântate, așa cum se face cu anafura, prescura trebuie mâncată simplă sau cu puțin vin roșu, în liniște și evlavie, după ce te rogi. Oamenii cred că această pâine simplă are puterea de a-i ajuta când sunt bolnavi și când le slăbește puterea trupului.

 

 

 

Loading...