Într-o postare pe grupul City Doctors, creat pentru a oferi informaţii legate de pandemia COVID – 19, medicul Virgil Musta a prezentat o serie de măsuri pe care le poate lua fiecare pentru a evita contaminarea, potrivit Adevărul.

 

„Unele măsuri par exagerate, nu trebuie să devenim obsedaţi, dar dacă ne construim calm şi raţional un obicei preventiv în această perioadă, ne poate salva”, a declarat medicul Virgil Musta.

 

 Sfaturile medicului Virgil Musta:

 

 1.Virusul are o contagiozitate foarte mare, adică se poate contamina un număr mare de persoane care intră în contact cu o persoană cu COVID-19. Din acest motiv, este estenţial în primul rând să evităm contactul cu diverse persoane în această perioadă.

2. Purtaţi mască (sper să înceapă să fie disponibile pentru toată lumea cât mai repede). Dar trebuie să ştiţi că masca nu vă protejează foarte mult împotriva contaminării cu Covid 19, ci mai degrabă împiedică transmiterea de la persoanele ce poartă mască la celelalte, dar este foarte important şi acest lucru pentru că nu ştim care suntem contaminaţi şi care nu. Masca chirurgicală (acea albastră) este de unică folosinţă, adică puteţi să o purtaţi maxim o zi, de preferat sub 4 ore. Daca însă o scoateţi sau o umeziţi, trebuie să o schimbaţi. Insistaţi ca oamenii pe care îi cunoaşteţi să poarte mască pentru a se proteja pe ei şi pe voi. Dacă nu se găsesc măşti, puteţi improviza. Puneţi în faţa gurii şi nasului (pe care trebuie să le acoperiţi pentru ca protecţia să fie eficientă) un şal, fular, guler de schi, baticuri etc. Şi nu le purtaţi tot timpul, ci doar când sunteţi într-o zonă în care există posibilitatea să trasmiteţi sau să primiţi virusul. Când ajungeţi acasă spălaţi masca improvizată , iar dacă puteţi, ar fi ideal să o fierbeţi şi să o călcaţi la temperatură mare (depinde de material). Dacă nu aveţi această posibilitate, folosiţi mai multe maşti improvizate şi lăsaţi masca care este posibil să fie contaminată la aer sau în saci, câteva zile, timp în care viruşii pot muri.

3. Nu staţi faţă în faţă cu cineva la o distanţă mai mică de 2 m şi nu stati mai mult de 15 minute ca durată.

4. Aerisiti bine camera în care locuiţi sau vă desfăşuraşi activitatea de cât mai multe ori posibil. Astfel scădeţi concentraţia virusului în aer.

5.Tuşiţi sau strănutaţi la nivelul cotului.

6.Mănuşile te protejează, dar reprezintă şi o mare capcană, deoarece crezi că dacă ai mănuşi nu te contaminezi. Dacă mănuşa este contaminată şi pui mâna pe faţă, te contaminezi. Mănuşa te protejează dacă o porţi în zone potenţial contaminate, iar când ieşi din aceste zone, să o scoţi, o arunci şi te speli bine pe mâini. Daca nu o arunci, devine sursă de contaminare. Ai grijă şi unde o arunci, pentru că poţi contamina acea zona. De fapt, măsura principală este să nu duci mâna la faţă (cu sau fără mănuşă) şi să te speli de cât mai multe ori pe mâini cu apă şi săpun, cel puţin 20 sec, astfel încât să frecaţi bine toată suprafaţa ambelor mâini şi între degete.

7. Dezinfectaţi des mânerul uşii de la intrarea în casă sau din încăperile unde lucraţi.

8. Pentru a evita contaminarea prin haine, când ajungi acasă, după ce te-ai spălat pe mâini, te dezbraci de hainele de stradă, le pui pe balcon sau într-un loc prestabilit, care să poată fi dezinfectat şi poti face un duş sau dupa ce te speli din nou pe maini, te îmbraci în hainele de casă. Hainele de strada este bine să le laşi 24-48 de ore, dacă nu le poţi dezinfecta sau călca la temperatură mare.

10.Pentru a evita contaminarea prin talpa pantofului. S-a constatat mai nou ca acest virus este rezistent pe sol, iar în zonele unde sunt multe persoane contamiate sau unde se scuipă pe jos, pe sol se gasesc o cantitate mare de viruşi. Este unul din motivele pentru care apar noi şi noi cazuri, deoarece talpa pantofului este contaminată. Din acest motiv recomand ca la intrarea în casă să aveţi două preşuri, unul în exterior şi altul în interior. Cel din exterior să fie îmbibat în soluţie de clor. De pe primul preş treci pe al doilea, te descalţi ş îţi pui pantoful în acelaşi loc zilnic, undeva lângă intrare, pe o suprafaţă ce poate fi dezinfectată cu clor. NU UMBLA ÎN ACEEAŞI PANTOFI AFARĂ ŞI ÎN CASĂ!

10.Paşi recomandaţi când ajungem acasă:

  1. Înainte de a intra, dacă avem mănuşi, le dăm jos şi le punem într-o pungă pe care o sigilăm şi aruncăm la coşul de gunoi de afară.
  2. Ştergem talpa pantofului de preşul din exterior îmbibat cu clor
  3. Intram în casă
  4. Ne descălţăm şi punem pantofii de strada în acelaşi loc, dar să nu fie acela în care ţinem pantofii de casă
  5. Luăm pantofii de casă
  6. Ne spălăm bine mâinile
  7. Ne schimbăm hainele şi le izolăm pe cele de stradă
  8. Dezinfectăm clanţa sau întrerupătoarele, cheile, telefonul sau alte obiecte folosite
  9. Ne spălăm din nou pe mâini
  10. Aerisim des încăperea Dacă ne creăm un automatism pentru a urma aceşti paşi, ne va putea feri de boală, să nu uităm că poate fi o bătalie pe termen mai lung şi orice amănunt poate conta.

 

11.Virusul se elimină din organismul omului bolnav prin:

– aerul expirat

– materiile fecale (scaun)

Deci trebuie sa întrerupem aceste 2 verigi din lanţul de transmitere.

12. Boala evolueaza sever în special la persoanele cu risc : bătrâni peste 65-70 ani , persoane cu boli cronice care nu sunt ţinute sub control, cum ar fi diabet zaharat, obezitate, boli cronice de plamani ( astm bronsic, BPCO), boli cronice cardiace ( HTA, cardiopatie ischemica,etc), boli cronice de ficat ( ciroza hepatică), boli autoimune, neoplazii. Procentul de deces la aceste persoane poate fi mare. Marea majoritate a persoanelor sub 60 ani, care nu au patologii asociate fac forme uşoare sau, chiar dacă fac forme mai severe, procentul de deces la acestea este foarte mic. De aceea, este justificată să fim îngrijoraţi pentru persoanele cu risc. Trebuie să ne concetrăm să-i protejăm pe aceştia cu acţiuni concrete.

 

13. Pandemia a apărut datorită faptului că acest virus este unul nou, pentru care oamenii nu au imunitate (deci nu au cum să se apere iniţial). Epidemia începe să se stingă în momentul în care peste 60% din oameni se imunizează. Imunizarea se poate face pe două căi:

  • prin boală (făcând boala)
  • prin vaccinare

Cum încă nu avem vaccinul, putem avea două direcţii strategice de acţiune:

1.Să protejăm bătrânii prin izolare totală, iar restul să facă boala, se imunizează şi încetul se stinge epidemia. Aceasta strategie are dezavantajul că trimitem la luptă tinerii, care în mod normal fac forme mai uşoare, dar există şi aici un risc, mai mic, de evoluţie nefavorabilă.

2.Să ne protejăm cu toţii cât mai bine, dar mai ales bătrânii, ca să câştigăm timp până apare vaccinul, cât şi până apare un tratament dedicat acestei boli. Foarte probabil că un vaccin eficient nu va apărea înainte de sfârşitul anului. Bineînţeles că o strategie de izolare pe termen mai lung are dezavantajul că produce consecinţe economice extrem de negative pentru foarte multe domenii şi pentru foarte mulţi oameni. Nu este deloc uşor să se găsească strategia ideală, important este totuşi să luăm măsurile necesare pentru a permite sistemului nostru de sănatate să nu fie copleşit şi să functioneze în parametri optimi, pentru ca toţi cei care necesită cu adevarat asistenţă medicală calificată să poată beneficia de ea.

În caz contrar vom avea soarta Italiei.

Săptămâna viitoare este una decisivă, una în care trebuie să acţionăm eficient, în masă! Altfel, la sfârşitul săptămânii viitoare cazurile care vor necesita spitalizare pot fi atât de multe, încât se va instala rapid panica, va fi foarte greu să se mai facă ceva coordonat şi fiecare va încerca să acţioneze individual să încerce să se salveze cumva.

TREBUIE EVITAT CU ORICE PREŢ ACEST SCENARIU pentru că şansele de reuşită pe cont propriu, mai ales în cazurile care conduc la complicaţii sunt foarte mici.

Dacă nu conştientizăm ACUM, în masă, că nu e de joacă, dacă încă ne credem mai presus de ceea ce se întâmplă în Italia (şi nu numai), peste foarte puţin timp poate fi prea târziu, putem pierde pe mulţi dintre cei dragi.

Dar, hai să folosim acest timp şi să acţionăm împreună în fiecare dintre zilele care urmează! Este nevoie de coeziune socială, de implicare a cât mai multor oameni şi instituţi ale statului în mod coordonat, astfel încât, cel puţin pe plan local unde acţionăm noi, să câştigăm acest război, limitând cât mai mult posibil pierderile, chiar fără pierderi dacă se poate.

Concret, cu ce putem începem fiecare dintre noi:

  1. Să ne evaluăm riscurile personale şi familiale:
  •  unde şi în ce situaţie ne putem îmbolnăvi ?
  • cui putem da boala ?
  • aplicăm măsurile de prevenţie cât mai complet şi cât mai corect posibil?
  •  intrăm într-una din categoriile de risc ?
  •  de unde putem cere ajutor?
  • cui putem oferi ajutor?
  1. Să vedem cum ne putem implica la nivel individual cât şi colectiv (pentru că multe măsuri colective ne vor proteja şi individual)

3.Sa respectăm cu stricteţe regulile şi recomandările.

Citește și: