Cultura Cucuteni – parte din identitatea românească

Cultura Cucuteni - parte din identitatea românească

Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa. Numele provine de la satul cu același nume din apropierea Iașiului.

În 1884, la Cucuteni, Iași, s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic.

Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.

Cucuteni – O cultură descoperită întâmplător

În urmă cu 125 de ani, doi cercetători români, Teodor Buradas şi Grigore Butureanu au dat întâmplător de primele urme ale acestei vechi civilizaţii.

La 12 ani de la descoperirea cercetătorilor români, la sud de Kiev, în localitatea Tripolie au fost descoperite elemente asemănătoare celor de la Cucuteni. Tot mai mulţi cercetători înclină să creadă că denumirea corectă este aceea de  Cultură Cucuteni – Tripolie.

Cucuteni

Unică în Europa, ceramica de Cucuteni se aseamănă prin simboluri, forme, culori cu Yanhshao din China.

În 2014 a fost descoperită o așezare pre-cucuteni, veche de aproximativ 7.200 de ani, ce a adus dovezi că românii făceau schimburi comerciale (de cereale) cu cei din China.

Simboluri vechi precum Yin Yang și Svastica sunt prezente și pe obiectele de ceramică cucuteni. Svastica apare și în cultura Turdaș Vinca, cu o vechime de 7.500 de ani.

Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Specialiștii vorbesc despre un cult al zeiței-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populația Cucuteni practica și diferite culte solare evidențiate mai ales prin pictură.

Culorile predominante – roșu, alb, negru

vase_ceramica cucuteni

Foto

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Despre cucutenieni s-a descoperit că aveau case mari cu etaj și pe piloni, vetre interioare, cultivau aproape toate cerealele, care îi ajuta să facă și comerț internațional.

În locuințele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor, au fost descoperite oase umane.

Aceasta este o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Cum majoritatea caselor scoase la lumină de arheologi arată că au fost arse indică lipsa cimitirelor din acea perioadă.

Pasta ceramică și culorile obiectelor de Cucuteni descoperite au arătat că meșeterii aveau o pastă cu care lucrau, precum și pigmenți de bună calitate, dat fiind faptul că s-au păstrat în pâmânt mii de ani și au rezistat foarte bine.

Cultura Cucuteni păstrată și astăzi în satele românești

Locuitorii de aici se mai ocupau și cu vânătoarea, țesutul, olăritul, confecționarea de unelte, etc.

Cu o vechime de peste 5.000 – 6.000 de ani (chiar mai mult), elementele de port popular și ceramica pictată sunt prezente și astăzi în satele de la noi.

Cultura Cucuteni reprezintă cea mai importantă civilizație a Europei vechi și este ultima cultură cu ceramică pictată din Europa.

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni Piatra Neamt găzduiește exponate unicat. Expozitia cuprinde aproximativ 300 de piese .

Găsim obiecte de ceramica pictată tricrom, obiecte de artă figurativă-plastică, antropomorfă și zoomorfă, obiecte de artă decorativă aplicate pe vase, toate reprezentative pentru toate fazele de dezvoltare a acestei culturi.

Depozitul-seif mai adăpostește aproximativ 800 de piese, apartinând tuturor fazelor și etapelor de evoluție ale complexului cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie.

Sursa foto informatiazilei.ro     Wikipedia

Save