Cui îi e frică de vaccinul anti-HPV?

Cui îi e frică de vaccinul anti-HPV?

Cum a apărut pe piață, a iscat un șir lung de controverse. Deși promite a avea un rol crucial în prevenirea cancerului de col uterin, vaccinul anti-HPV nu se bucură de încrederea și recunoașterea meritate. Ne vaccinăm sau nu?

Avem acces, poate mai mult ca oricând, la informație. Totuși, se pare că suntem mai puțin informați ca oricând. Și ținem cont de sfaturi neavizate, urmăm tot felul de terapii și tratamente „după ureche', în pofida recomandărilor specialiștilor de a face exact contrariul. Așa s-a întâmplat și în cazul campaniei de vaccinare împotriva virusului Papiloma uman, principalul vinovat de apariția cancerului de col uterin. Din dorința exagerată de a-și proteja fetițele, majoritatea mămicilor au refuzat vehement vaccinarea, fără să se mai gândească la consecințele pe termen lung, la pericolul la care se expun. Culmea, au fost și medici care au lansat opinii contradictorii, drept pentru care refuzul vaccinării părea justificat. Cu toate astea, un lucru e cert: virusul Papiloma face ravagii. Marea majoritate a cazurilor de cancer uterin sunt cauzate de acesta, mai exact, peste 90% dintre femeile infectate mor din pricina lui.

Medicii știu mai bine

Faptul că, la nivel mondial, cel mai des întâlnite boli cu transmitere sexuală sunt infecțiile cu diferite tulpini ale virusului Papiloma uman (HPV), este foarte bine cunoscut. Și, în vreme ce alte țări iau măsuri, noi rămânem pe primul loc în clasamentul mortalității pricinuite de cancerul de col. Dr. Rodica Tudor, specialist oncolog la Euromedic Bucureşti, explică: „Sunt două tipuri de cancer de col uterin: scuamos și adenocarcinom. În cel de-al doilea tip, aproape 90% dintre cazuri sunt cauzate de HPV. De aceea, controalele ginecologice periodice sunt obligatorii. Căci, o dată apărută infecția cu HPV, în 2 ani se poate vindeca. Și există anumite mici leziuni care pot fi depistate la controlul de rutină. Însă, netratate, în 5 ani, leziunile se agravează, apoi virusul devine invaziv.' Pe de altă parte, dr. Cristina Șaptefrați, ginecolog oncolog, susține vaccinarea anti-HPV, dumneaei însăși având o fiică, pe care a ales să o protejeze prin vaccin: „Indiferent de vârstă, femeile active sexual se pot încă vaccina gratuit în România, la recomandarea specilistului. Protecția începe oricum abia după 36 de luni de la vaccinare și durează până la 10 ani, așa că e bine ca fetițele să fie protejate înainte de a începe viața sexuală, chiar dacă unora li se poate părea că sunt la o vârstă mult prea fragedă.' Este bine de știut și faptul că, deși unele tulpini ale HPV nu expun persoanele infectate la riscuri majore, tot cauzează apariția negilor genitali și a condiloamelor vulvare.

Cum se face și… ce face vaccinul anti-HPV

Vaccinul împotriva HPV este administrat, la fel ca multe alte vaccinuri, intramuscular, în zona umărului. Cel mai des întâlnită reacție adversă a fost durerea la loc înțepăturii și nimic altceva. Totuși, anumite persoane s-au plâns de dureri de cap trecătoare, de amețeli, mâncărimi, urticarie, oboseală și anumite tulburări gastro-intestinale. Trebuie menționat și faptul că acest tip de vaccin le este strict interzis acelora care au dovedit o sensibilitate crescută la una dintre componentele lui sau celor care suferă de boli febrile grave.

Riscul de deces din cauza cancerului cauzat de HPV este de 3 ori mai mare în România față de restul UE!

Sursa foto: de.wikipedia.org