Cu deochiul nu-i de glumă! Află de ce are puteri malefice

Cu deochiul nu-i de glumă! Află de ce are puteri malefice

 

N-ai crede că privirea invidioasă a unei colege îţi poate strica toată ziua! Fără să-ţi dai seama, începi să te simţi ameţită, te doare capul şi îţi scade tensiunea. Deochiul are puteri malefice și trebuie să știi cum poți să te ferești de ele. 

Teama de priviri pizmaşe este răspândită în toată lumea şi veche de sute de ani. Din Egipt până în bazinul Mării Mediterane, din Orientul Mijlociu până la Marea Neagră, credinţele populare spun că deochiul fură puterea sufletului şi vatămă corpul. Până şi în Biblie, în Sfânta Evanghelie după Marcu, stă scris să ne ferim de ochiul pizmaş', căci el vine din inima haină a omului. Deochiul se naşte din admiraţie şi invidie, deopotrivă, şi transmite de cele mai multe ori intenţia de a face rău cuiva. Frumuseţea, bogăţia sau norocul vor atrage întotdeauna pizma celor din jur, duşmani, rude sau chiar prieteni.

Putere malefică înăscută?

Superstiţii vechi spun că nu oricine poate să deoache, oricât de invidios ar fi şi oricât de haină i-ar fi inima. Se crede că persoanele care deoache sunt înzestrate cu un har anume, au abilitatea înăscută de a transmite vibraţii negative sau curenţi bioenergetici, concentrându-şi privirea asupra celorlalţi. Chiar dacă admiră frumuseţea sau inteligenţa unei persoane, în adâncul sufletului lor, îşi doresc ca acea persoană să piardă tot ce are mai bun şi să fie urmărită de nenoroc. Energia acestor sentimente negative se poate răsfrânge asupra persoanei vizate, uneori cu consecinţe grave asupra stării sale de sănătate. Psihiatrul american Colin Ross a încercat să demonstreze că ochii pot, într-adevăr, transmite energie electromagnetică, iar unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele în faţa acestei influenţe. Studiile sale nu sunt încă acceptate de comunitatea ştiinţifică, dar Ross este convins că privirea intensă, concentrată, îndreptată asupra unei persoane, poate induce o schimbare dramatică în starea ei de spirit.

 Deochiul, aducător de boală

talisman

Un talisman creat să te apere de deochi

Unii consideră deochiul fenomen paranormal, alţii spun că este vrăjitorie. Nimeni nu îl poate explica, dar mulţi cred în el şi sunt convinşi că au fost deocheaţi dacă încep să se simtă rău din senin. De obicei, cine a fost deocheat se plânge de dureri de cap şi lipsă de vlagă, senzaţie de leşin, pierderea echilibrului şi chiar un sentiment straniu de nelinişte. Simptomele sunt cu atât mai ciudate la persoanele sănătoase, care nu aveau niciun motiv să se simtă rău. Şi mai curios este că dispar imediat ce se rosteşte o rugăciune sau un descântec împotriva deochiului. Peste jumătate dintre români cred în puterea malefică a deochiului şi sunt convinşi că cea mai bună pază este să rosteşti Tatăl Nostru', după cum arată un studiu asupra comportamentului religios al românilor, realizat de Fundaţia Soroş România. La sate, este încă răspândită credinţa conform căreia deochiul aduce boală grea, dacă nu te aperi cu ajutorul credinţei, cu rugăciuni şi însemne religioase precum cruciuliţele de botez sau busuioc binecuvântat. În alte regiuni ale Europei, oamenii se apără de blestemul deochiului purtând talismane sub formă de ochi să întoarcă privirile rele. În India, broderiile sau bijuteriile în care sunt înşirate frânturi de oglindă au acelaşi rol, să respingă energiile negative ale deochiului.

 Cine poate deochea?

În folclorul ebraic, femeile bătrâne era acuzate adesea că deoache bebeluşii şi tinerele însărcinate. Mai târziu, în spaţiul mediteranean, unde majoritatea populaţiei este brunetă şi are ochi negri sau căprui, s-a răspândit credinţa că persoanele cu ochi albaştri sau verzi ar avea puteri malefice şi sunt în stare să deoache dintr-o singură privire. Din păcate, vânătoarea de vrăjitoare din Evul Mediu a perpetuat această superstiţie, femeile cu ochii albaştri fiind adesea victimele oprobriului public. Şi în credinţele populare româneşti există temerea că oamenii cu ochii deschişi la culoare pot face rău copiilor doar uitându-se la ei. De asemenea, femeile care nu aveau parte de copii şi îmbătrâneau fără să se căsătorească erau şi ele acuzate că puteau să deoache din invidie copiii altora.

Pleacă deochi dintre ochi!'

Vechiul obicei de a-i apăra pe cei mici de deochi, scuipându-i în frunte de trei ori şi rostind un descântec, se păstrează cu sfinţenie şi în zilele noastre. L-am moştenit de la  vechii evrei care credeau că, dacă îi murdăreşti faţa copilului, privirile invidioase îl vor ocoli. La ţară, încă se mai face copiilor un zbenghi în frunte cu funingine din sobă să nu fie deocheaţi. De asemenea, li se pune o aţă roşie la mână sau sunt îmbrăcaţi cu hăinuţe roşii să fie apăraţi de deochi.

sursa foto: 123rf.com