Crizele de ulcer pot fi evitate. Atenție la ce mănânci!

crizele de ulcer

Crizele de ulcer îți pot face sărbătorile de coșmar. Se ştie că perioada sărbătorilor e propice declanşării afecţiunilor stomacale. Pentru a profita din plin de romantismul sezonului, fără crizele de ulcer, nu trebuie decât să te informezi și să ții cont de câteva recomandări.

Se apropie festinul din Noaptea dintre Ani, iar tu te gândeşti cu groază la momentele de chin, când stomacul tău pare să scoată flăcări pe gât, ca un balaur. Ştiu, pansamentele gastrice şi calmantele îţi sunt prieteni de nădejde. Dar de ce ţi se întâmplă asta? De ce se accentuează crizele de la an la an? E doar ulcerul de vină?

De ce apar crizele de ulcer

Dacă nu ştiai deja, ulcerul este o rană deschisă în mucoasa digestivă. Cum să nu te încolăceşti de durere?! Fie că e localizat la nivelul esofagului, stomacului, fie la nivelul duodenului, tot ulcer e. Şi nu ţine cont de sex, vârstă, ocupaţie sau poziţie socială. Principala vinovată pentru apariţia lui este o bacterie, Helicobacter Pylori, care infectează mucoasa şi o distruge. Astfel, acidul din sucul gastric are loc să “ardă” ce prinde-n cale. Numai că nu doar bacteria cu pricina poate cauza apariţia ulcerului. Nici abuzul de alcool nu e străin de situaţie, nici stresul prelungit, nici refluxul sucului intestinal în stomac.

De obicei, persoanele care aparţin grupei sanguine A sunt mai predispuse la ulcer gastric, în timp ce ulcerul duodenal “prinde” mai bine la cei din grupa 0. Ulcerul duodenal apare însă aproape de două ori mai frecvent la bărbaţi tineri. La femei, se manifestă de obicei în a doua jumătate a vieţii, mai ales din cauza dereglărilor hormonale de la menopauză. Ulcerul gastric e mai rar întâlnit decât cel duodenal, apare la maturitate şi, de multe ori, se poate transforma în cancer.

Te doare?

Crizele de ulcer sunt anunțate de durerea acută în coşul pieptului sau în regiunea abdominală. Însă, aceeaşi durere apare şi la cei cu afecţiuni biliare. La fel şi greaţa ori balonarea, care pot induce în eroare şi specialiştii. Totuşi, dacă pe lângă simptoamele de mai sus apare şi voma repetată, uneori însoţită de sânge, cu siguranţă este vorba despre ulcer. Pentru suferinzii de ulcer gastric, a mânca e un supliciu. Imediat după masă, durerea se declanşează automat, în ciuda faptului că resimt o permanentă senzaţie de foame. Pe de altă parte, durerea cauzată de ulcerul duodenal e singura care se calmează după ce bolnavul mănâncă. Dat fiind că mai toate simptoamele sunt valabile şi pentru alte afecţiuni, numai un examen medical amănunţit poate determina cu exactitate diagnosticul.

Complicațiile vin de-a valma

Cu un pumn de pastile, cu tone de răbdare şi în imposibilitatea de a riposta, suportăm cu stoicism durerea. Dar, când se îngroaşă gluma şi apar complicaţiile, întoarcem foaia. Căci nu e nimic mai de speriat ca hemoragia digestivă. Vărsăturile cu aspect de zaţ de cafea sau cu sânge proaspăt, scaunele negre sau melena nu lasă pe nimeni indiferent, mai ales că sunt semne ce pot pune în pericol viaţa. Vrând-nevrând, mergi la spital! Asta ca să nu ajungi, Doamne fereşte!, la vreo urgenţă chirurgicală, prin perforaţia ulcerului.

Este nevoie de tratament

Tratamentul ulcerului trebuie respectat cu stricteţe, conform indicaţiilor medicului, nicidecum “după ureche”. Medicamentele cu rol de inhibare a acidităţii gastrice, aşa-numitele “pansamente”, nu trebuie să lipsească din buzunarele, poşetele sau borsetele celor ce suferă de ulcer. În unele cazuri, se recomandă antibiotice. Atenţie la orice medicament antiinflamator precum aspirina, indometacinul, diclofenacul, ketoprofenul, care pot determina, atât apariţia ulcerului, cât şi agravarea acestuia, precum şi declanşarea hemoargiilor.

Hrana vindecă ulcerul

Regimul alimentar e foarte important pentru ameliorarea şi chiar evitarea crizelor. Dar nu există rețete general-valabile. Ceea ce poate să nu facă rău majorităţii poate produce dureri unora. De aceea, e bine ca suferinzii să-şi noteze reacţiile produse de fiecare aliment, pentru a şti exact care trebuie evitat. Totuși, sunt şi alimente ce nu trebuie să lipsească din dieta zilnică: cerealele integrale, pâinea neagră, graham sau de secară, pastele, biscuiţii fără grăsimi, mazărea, cartofii, merele, perele, caisele, piersicile, prunele şi cireşele.

Carnea slabă e bine tolerată, necondimentată, gătită fără grăsimi. Mezelurile slabe şi ouăle sunt şi ele indicate. Deşi cam periculoase, legumele şi fructele nu trebuie să lipsească din meniu. Lactatele cresc aciditatea, așa că trebuie servite cu moderație, după mesele principale. Ca să nu ai niciun motiv de îngrijorare, renunță la conopidă, broccoli, varză de Bruxelles, ridichii, fasole uscată, castraveţi, zarzavaturi călite. Trebuie să mănânci puțin și des, să mesteci bine, hrană la temperature moderate.

Sursa foto: Shutterstock

Loading...