Găsiți împreună soluții

Faptul că se simte izolat și consideră că nu se integrează ar putea veni și din credința că trebuie să fie prieten cu toți cei din clasă și toată lumea să îl placă și să îl aprobe. Arată-i că nici tu nu ai prea mulți prieteni adevărați și nu toată lumea te apreciază, iar acest lucru este absolut normal. Sugerează-i să aleagă dintre copiii din clasă doi-trei care îi plac și să se apropie de ei, să găsească preocupări comune și să se joace împreună. Ar putea să își facă amici ajutându-i sau împărțind cu ei o prăjitură. Poți să îi dai o mână de ajutor lăsându-l să aducă un coleg acasă să își facă temele împreună. Dacă socializarea propriu-zisă îi face probleme, ar fi bine să vă întâlniți cu alte familii cu copii de vârsta lui cu care să interacționeze și să se obișnuiască să fie în comunitate.

Acordă-i sprijinul tău

Îi poți ”strecura” principii de valoare de care consideri că are nevoie în viață. De exemplu, să îi respecte pe ceilalți copii, să le ofere prietenia, dar și să se țină departe de glume proaste, de comportamente negative, să nu-și bată joc de alți copii etc. Psihoterapeutul adaugă: ” în această discuție îl poți pregăti și pentru viitoare posibile momente de frustrare cauzate de pierderea amiciției unor colegi, de respingerea din partea altora și îl poți asigura că în sânul familiei va găsi întotdeauna oameni dragi care să-l asculte și să-l accepte oricând”.

Adolescentul, mai independent

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu@thewings.ro

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu@thewings.ro

În cazul adolescenților, sfaturile părinților este bine să vină doar dacă sunt solicitate, pentru că ei sunt într-o perioadă în care își testează propriile mecanisme de integrare, de protecție, își validează felul de a fi, se descoperă. În general, e bine să îl direcționezi să se integreze în grupuri care împărtășesc aceleași valori și interese cu el. E important, însă, să fii conștientă de faptul că în momentul în care nu s-a descoperit suficient pe sine poate să proiecteze într-un coleg cu o personalitate accentuată ceea ce dorește el să devină și să înceteze să se descopere pe sine. Astfel, alege să trăiască, să se îmbrace, să se comporte precum cel pe care îl vede stăpân pe sine și, aparent, imperturbabil. Tu îi poți arăta cu delicatețe că își poate găsi propriul drum, fără să imite pe cineva, mai ales dacă modelul nu i se potrivește.”

Sursa foto: thinkstockphotos.com