Consumul de carne și cancerul

Consumul de carne și cancerul

Unul dintre subiectele despre care se vorbeşte cu patimă în ultimii ani este legătura între consumul de carne sau a unui preparat din carne şi creşterea incidenţei cancerelor de toate felurile. Cât este adevăr şi cât sunt speculaţii?

Susţinătorii acestor teorii, conform cărora consumul cărnii poate influenţa apariţia cancerului, deşi în majoritate nu sunt medici, aduc ca argumente diverse studii publicate pe internet care pretind că există o legatură directă între cele două fenomene. Ar fi bine însă să fim mai circumspecţi când auzim astfel de afirmaţii şi să credem mai mult ce spun medicii.

Doamna dr. Simona Tivadar, medic primar, specialitatea diabet, boli de nutriţie şi metabolism, ne răspunde la aceste dileme. „Este, din păcate, o mare manipulare şi îi cad pradă exact oamenii care doresc să se informeze, însă nu au răbdarea să verifice cine răspândeşte astfel de informaţii. De regula sunt oameni nu numai fără studii medicale, ci şi fără minime cunoştinţe de biologie, chimie şi imunologie, dar care au învătţt un limbaj semimedical şi îl folosesc ca să îşi promoveze ideile, fie în scopul unui câştig în bani, fie de dragul celebrităţii pe care meseria nu le-a adus-o”, spune doamna dr. Simona Tivadar. Tot dânsa explică de ce este firesc să crească numărul de pacienţi cu cancer: ”în primul rând, pentru că a crescut speranţa de viaţă, iar populaţia îmbătrâneşte. Doar nu ne aşteptăm ca după vârsta de 70-75 de ani să avem epidemii de pojar sau varicelă, deci boli ale copilăriei. Va creşte exact numărul de îmbolnăviri prin boli degenarative, boli cardiovasculare, demenţe senile – Alzheimer, de exemplu, şi neoplasme; în al doilea rând, aceste boli se diagnostichează mai precoce şi tot mai mulţi pacienţi au acces la medicina peformantă, oameni care altădată nu ajungeau niciodată la medic sau la spital.”

Omul a fost vânător şi pescar sute de mii de ani

În evoluţia noastră am mâncat ceea ce am vânat sau ce am pescuit, reuşind să ne completăm hrana cu rădăcini, plante comestibile şi fructe, sezonier. ”Pentru că funcţionam cu glucoză şi oxigen, este firesc să ne atragă fructele, cerealele, fainoasele şi leguminoasele (bogate în glucide) sau, mai rar, dulciurile cu zahăr, care ni se par irezistibile. Cei care susţin că murim mai repede mâncând carne sunt nişte incompetenţi fără minime cunoştinţe de nutriţie, nu înţeleg structura unei proteine şi care este rolul proteinelor în organism. Evident că de la firul de păr până la miocard, ficat, muşchi, oase şi piele, tot organismul uman e construit din ceea ce mănâncă omul respectiv. Proteinele animale (carne, lactate, ou) au valoare biologică mare pentru că sunt făcute din aminoacizi esenţiali, adică aceia pe care organismul nostru nu îi poate sintetiza, dar are nevoie vitală de ei. Există şi aminoacizi parţial esenţiali, adică indispensabili dezvoltării într-o perioadă anume a vieţii. De exemplu, histidina, a cărei carenţă dă grave tulburări de creştere şi dezvoltare. Vegetalele conţin mai ales aminoacizi neesenţiali, pe care organismul uman îi sintetizează singur atunci când are nevoie de ei”, subliniază medicul specialist.

În evoluţia noastră, nu am fost vegani

O alimentaţie vegană, care include doar fructe, legume, cereale şi leguminoase este o alimentaţie profund carenţată în aminoacizi esenţiali şi nesănătoasă. Dr. Tivadar ne explică: ”Proteinele îndeplinesc în organismul nostru un rol plastic, structural, adică ne construiesc şi ne repară. Anticorpii sunt lanţuri de proteine, hormonii sunt proteine, fiecare celulă a organismului uman are un perete proteic. Cei care vorbesc despre imunitate şi recomandă să nu se consume proteine animale sunt impostori şi iresponsabili. Un om sănătos are nevoie de 1,2 – 1,5 g proteine/kgcorp/zi. Orientativ asta înseamnă o porţie de carne de dimensiunea palmei lui ca mărime şi grosime.

Odată cu înaintarea în vârstă ne scade capacitatea de a digera carne roşie, carnea grasă, organe şi de aceea e firesc şi recomandat să se consume mai multă carne albă (pui, curcan, peşte) şi lactate sau albuş de ou. Să mâncăm mai puţin, să creştem consumul de legume şi fructe.

Dieta nu e identică în cazul unui copil în creştere, al unui sportiv de performanţă sau al unui bătrân. Dar asta nu înseamnă să renunţăm la proteinele de origine animală. De altfel, la Leipzig există un institut de cercetări care a studiat compoziţia oaselor umane din toate siturile arheologice descoperite până acum şi verdictul a fost categoric: nu am fost niciodată în evoluţia noastră vegani, în nici o arie geografică.”

SFATUL SPECIALISTULUI

Sursa de carne contează foarte mult

Ceea ce ar trebui să ne preocupe în mod real este sursa de carne. Mie, puii de crescătorie mi se par o nouă specie pentru că ei nu mănânca ce mănâncă un pui crescut la curte, nu văd lumina zilei şi nu se mişcă un metru în total în viaţa lor. Peştii, puii, curcanii de crescătorie au nevoie de antibiotice pentru că altfel mor prin epidemii de nestăpânit. E un preţ pe care îl plătim ca să trăim în confortul oraşului. Dar cine doreşte cu adevărat să îşi procure hrană de calitate poate apela la micile ferme din jurul oraşelor, la care e simplu să verifici în ce condiţii sunt crescute animalele.

Însă majoritatea oamenilor preferă să se lamenteze, să fie războinici pe internet, iar când închid computerul mănâncă aceleaşi mezeluri, shaorme, merdenele şi mici pe care le-au înjurat cu zece minute în urmă. Mamele, în special, trebuie să aibă grijă de sursa de hrană pentru copiii lor. Şi să gătească, nu să le dea copiilor bani de mâncare la şcoală, lăsându-i pe ei să decidă ce îşi cumpără, sau să se ascundă după scuza <i-a fost pofta copilului> şi să îi îndoape cu chips-uri, covrigei, sucuri şi fast food.

Revenind, cancerul este o boală plurifactorială, adică are cauze multiple: de la cele genetice (o anume predispoziţie în familie) până la factorii de mediu (poluare, radiaţii UV, etc.) şi condiţiile de viaţă ale fiecăruia (hrană, sport, stres, etc.). A încerca să faci legături simple de tipul carne-cancer este o dovadă de îngustime a minţii şi lipsă de înţelegere a fenomenelor complexe care se petrec în corpul uman. Mai bine să mergem pe sfânta cale de mijloc, să mâncăm de toate, multe legume şi toate fructele de sezon, să facem efort fizic, să dormim, să ne hidratăm şi să încercăm să trăim fără drobul de sare de pe sobă. Şi să fim circumspecţi cu afirmaţiile extreme tip – carnea/laptele dau cancer. Optimismul şi neîncrederea sănătoasă sunt arme bune cu care ne ferim de impostori. Şi perseverenţa de a ne informa corect”. (dr. Simona Tivadar, medic primar, specialitatea diabet, boli de nutriţie şi metabolism)

foto Dr. Simona Tivadar

Dr. Simona Tivadar, medic primar, specialitatea diabet, boli de nutriţie şi metabolism.

Loading...