Colonoscopia, cu sedare sau fără, e un test care salvează vieți

colonoscopia

Colonoscopia este o investigație extrem de importantă. Chiar dacă poate da senzații neplăcute. Dar, în ciuda acestora, nu întotdeauna este nevoie și de sedare pentru a fi efectuată în bune condiții.

Colonoscopia este o investigatie sigură și eficientă în evaluarea intestinului gros. Permite inspecția vizuală a mucoasei intestinale prin intermediul unui tub flexibil cu o cameră video în capăt. Acesta se introduce prin anus și avansează ulterior până în capătul distal al colonului, numit cec. Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog Clinica DigestMed ne explică beneficiile și neplăcerile acestei investigații.

De ce e importantă colonoscopia?

Rolul colonoscopiei este în diagnosticul (si uneori si tratamentul) afecțiunilor intestinului gros (ex. boli inflamatorii intestinale, polipi și tumori de colon, diverticuloza colonica) dar si în screeningul cancerului colorectal. Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente neoplazii. Aproximativ 6 din 100 de persoane dezvoltă cancer de colon invaziv pe parcursul vieții.

Cancerul de colon poate fi prevenit prin evaluarea periodica prin colonoscopie. După vârsta de 50 de ani și populația la risc (persoanele cu antecedente familiale sau personale de polipi sau cancer de colon, cei cu boli inflamatorii intestinale, cu boli genetice asociate cu risc de cancer de colon evaluarea este extrem de importantă.

Pentru populatia generala screeningul se realizeaza la 10 ani. Pentru populatia la risc varsta de la care incepe screeningul este mai tanara si intervalul intre evaluari mai mic.

Cum se face

Vizualizarea mucoasei intestinale se realizeaza prin distensia cu aer a colonului. În absenta distensiei intestinul stă strâns, pliat și se pot rata leziuni. Aceasta distensie cu aer este responsabila de un usor disconfort in timpul investigatiei. Si constă într-o senzație e balonare mai accentuată. Este importanta de asemenea si pregatirea corespunzatoare a colonului. Căci prezenta reziduurilor in intestin necesita introducerea de mai mult aer pentru a putea parcurge colonul. În plus, vizualizarea este afectata si se pot rata leziuni.

„Colonul nu este un tub drept. Exista mai multe coturi. Doua sunt mai ascutite, in stanga si in dreapta, sub rebordul costal. Și altele sunt mai putin acute, mai frecvent pe colonul stang, numit sigmoid, de la forma literei grecesti sigma.  Un discomfort de scurta durata apare si la depasirea unui cot al colonului. Daca este un colon cu foarte multe coturi investigatia poate fi si mai dificila tehnic. Și discomfortul asociat poate fi mai mare.', spune dr. Elena Ciupercă.

Când e nevoie de sedare

„Un studiu mare din Statele Unite arată ca 77% din pacientii care efectueaza o colonoscopie nu necesita sedare. Aceasta este realitatea pe care o vedem si la noi de zi cu zi. Din punctul meu de vedere, 2 din 10 pacienti nu au nici un fel de disconfort in timpul colonoscopiei. 6 au un disconfort acceptabil. 2 din 10 nu tolereaza colonoscopia fara sedare.', subliniază dr. Elena Ciupercă.

Care sunt factorii care influenteaza riscul de a avea disconfort apreciabil in timpul colonoscopiei si implicit nevoie de sedare? Conform studiilor, este vorba de persoanele slabe, anxioase. Conteaza si abilitatile si experienta endoscopistului. Si utilizarea de echipamente de ultima generatie (endoscoape foarte subtiri).

„Din experiența personală, aș adăuga pe lista celor care au un risc mai mare de a avea un disconfort semnificativ in timpul colonoscopiei femeile cu afectiuni in sfera ginecologica si persoanele cu interventii chirurgicale multiple pe abdomen. Totusi, nu exista reguli care sa se aplice 100%. Am avut paciente slabe, cu multiple operatii pe abdomen care au tolerat foarte bine investigatia. Și am avut persoane fara factori de risc pentru un discomfort apreciabil care nu au tolerat.', adaugă dr. Elena Ciupercă. „Ce vreau sa subliniez este ca singurul rol al sedarii este in confortul de moment al pacientului in timpul explorarii.', mai menționează domnia sa.

Cât contează pregătirea?

Pregatirea inaintea colonoscopiei este aceeasi.  Adesea, in timpul colonoscopiei, este necesara schimbarea pozitiei pentru parcurgerea mai facila a colonului. In timpul sedarii, schimbarile repetate de pozitie sunt dificile. Și rezultatul poate fi o evaluare incompleta. Disconfortul dupa investigatie este mai mare pentru colonoscopiile cu sedare. Întrucât se face distensie mai mare cu aer a colonului. Deoarece pacientul nu simte nimic. Mobilizarea este permisa doar la aproximativ 1-2 ore dupa investigatie si astfel aerul nu poate fi eliminat.

Sedarea poate fi superficiala sau profunda. Și nu are si efect de diminuare a durerii. De aceea, sedarea superficiala (folosita cel mai frecvent intrucat nu necesita monitorizare de catre un medic de terapie intensiva) nu aduce prea mult confort nici pacientului in timpul investigatiei, nici medicului. Singurul ei beneficiu este amnezia retrograda. Adică faptul ca pacientii uita de obicei disconfortul din timpul investigatiei.

Există și riscuri

Riscurile sunt mai mari in investigatiile realizate cu sedare. Aici este vorba de riscul de perforatie a colonului dar si de riscul administrarii sedarii. De pilda riscul de perforatie a colonului este de 0,2-0,4% pentru investigatiile diagnostice si de 0,3-1% pentru polipectomii. Riscul este crescut de sedarea profunda, de pregatirea defectuoasa a colonului si de sangerarea acuta.

Perforatia se poate produce din două motive principale. Prin presiune mecanică, in zone slabe ale peretelui colonului, in arii de inflamatie sau proximal de ingustari ale colonului sau pneumatica. Iar la pacientii sedati, intrucat nu pot relata disconfortul, adesea colonul se destinde cu mai mult aer si se forteaza mai frecvent coturile. Și prin tehnicile de biopsie se poate ajunge la perforație.

„Perforatia colonului necesita inteventie chirurgicala de urgenta si are risc vital. Evenimente serioase asociate sedarii apar in 0,5 % dintre investigatii (alergii, depresie respiratorie, complicatii cardiace si cerebrale). Desi se intampla extrem de rar, 50% din decesele asociate endoscopiei apar prin evenimente cardiorespiratorii secundare sedarii.', spune dr. Elena Ciupercă.

În concluzie trebuie incercata colonoscopia fara sedare ori de cate ori este posibil. La persoanele care nu tolereaza in mod real colonoscopia desi au incercat sau extrem de anxioase privind durerea asociata investigatiei solutia este sedarea. Daca se introduce aer judicios, nu se forteaza coturile colonului. Și se avanseaza insailand colonul fara bucle mari.

În contextul unei pregatiri bune, sunt sanse mari sa se realizeze o investigatie fara disconfort deosebit fara sedare chiar la persoane slabe sau cu operatii pe abdomen. Persoanele care realizeaza colonoscopia fara sedare isi revin imediat, pot avea activitati normale pe parcursul zilei si pot elimina cu usurinta aerul ramas in intestin datorita mobilizarii precoce.

Sursa foto: Dreamstime